Poezie
iubirea mea nu-i o văcuță de pluș
(verde)
1 min lectură·
Mediu
pe care s-o îmbrățișezi în nopțile de august
aș putea scrie un mesaj lung din care să înțelegi
elena am nevoie de tine cum
apa are nevoie de țărm să nu se rostogolească
așa în adânc
dar timpul trece grav și o dragoste tot mai grea
îmi apasă pe piept îmi apasă pe piept elena
ca o lumânare ieșită din mine
cum să merg așa mai departe
fără echilibru fără pământul de care să mă
lovesc e un drum tot mai aspru acesta
o noapte care nu mai curge în nicio zi
și tot nu crezi că iubirea mea nu-i o văcuță
de pluș pe care să-ți dormi tâmplele părul?
dar iubirea mea poate fi un drum elena
spre fericire sau spre pădurea de mesteceni
chiar dacă îl strângi în brațe și
îi mai povestești despre mine
când priviți mirați străina văcuță de pluș
054.327
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Gheție
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Gheție. “iubirea mea nu-i o văcuță de pluș.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ghetie/poezie/13951069/iubirea-mea-nu-i-o-vacuta-de-plusComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CR\"dar iubirea mea poate fi un drum elena
spre fericire sau spre pădurea de mesteceni\"
mda...
credeam că numai eu iubesc mestecenii...
am citit,
rara
spre fericire sau spre pădurea de mesteceni\"
mda...
credeam că numai eu iubesc mestecenii...
am citit,
rara
0
IB\"apa are nevoie de țărm să nu se rostogolească\"
\"ca o lumânare ieșită din mine\"
Remarc doar aceste versuri și ultima strofă închide într-o notă personală proprie poemul. Îmi place paradoxul acestei metafizici constante în scrierile tale dragoste-neființă, iubire-moarte, o reflexie autentică a curgerii iremediabile a vremii, prezentă în spatele versurilor, ca după o cortină din spatele scenei. Am citit cu plăcere, Ioan.
\"ca o lumânare ieșită din mine\"
Remarc doar aceste versuri și ultima strofă închide într-o notă personală proprie poemul. Îmi place paradoxul acestei metafizici constante în scrierile tale dragoste-neființă, iubire-moarte, o reflexie autentică a curgerii iremediabile a vremii, prezentă în spatele versurilor, ca după o cortină din spatele scenei. Am citit cu plăcere, Ioan.
0
OAremarc paralelismul între gravitatea scurgerii timpului și gravitatea unei dragoste apăsătoare. și cred că întreg poemul se concentrează pe acesta.
Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
0
AGtincuta, cezara, ioan, ottilia - scuze pentru intarzierea raspunsului, ma bucura cuvintele voastre, va astept mereu cu drag pe aici,
alex
alex
0
\"ca o lumânare ieșită din mine\"
tincuța