Poezie
Balada rotundului
1 min lectură·
Mediu
Subiectul râde isteric trântit peste paie
Se mișcă periferic să se-ncadreze bine-n luna plină
Balada curge peste un vis mai pudic
Ce nu se mai dezbracă de haine ireale,
Se lasă voalat peste uitare
Crezând că se ascunde bine-n
Umbre albe. Dar nu-i așa.
Auzi? Se-aude tantric un subiect
Șoptind isteric despre sine: substantiv comun
Simplu. Între coaste.
Se luptă pentru supraviețuire:
verbe, adverbe, pronume, adjective…
Ca un predicat ce-și face rolul
Pe scena complementului circumstanțial
Din dovezi incriminatoare
La morți găsite peste tot…
Ele încă se mai luptă-n sine – și morțile, și toate...
Căci fiecare sens vuiește asurzitor. Auzi?
Într-un adevăr rostit mereu în șoaptă și cu teamă,
Ca și cum toate s-ar întâmpla într-o minciună.
Eu, un substantiv comun simplu, te iubesc!
Dovezile se-ntâmplă-n mod ciudat
Și nicio crimă circumstanțială nu există-n baladă,
Pentru că n-am ucis niciun cuvânt.
Există doar un vis încolăcit în alb:
aș vrea să fiu mai mult
Narcisismul și toate bolile de vre-o-dată s-au stins în sine
Adevărul rostit a triumfat.
013.680
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Camelia Sîrbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Camelia Sîrbu. “Balada rotundului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/13944398/balada-rotunduluiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"Subiectul râde isteric trântit peste paie
Se mișcă periferic să se-ncadreze bine-n luna plină
Balada curge peste un vis mai pudic
Ce nu se mai dezbracă de haine ireale\"
apoi discursul devine încâlcit. Lupta pentru supraviețuire, viață și moarte, adevăr și minciună, apoi narcisismul? Poate greșesc eu... Sper că nu te superi, mai trec,
alex