Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Romanță de iarnă

1 min lectură·
Mediu
\"Photobucket\"
Iubirea
e un cer de ianuarie
din care ninge la nesfârșit
sau poate o pânză pe șevalet
ca un tablou neterminat
în care lumina așteaptă desăvârșirea.

Zilele trec
așa cum treceau săniile odinioară
lăsând urme de la un capăt la altul
al orașului vechi de când lumea
ca o tăcere firavă printre troiene
crescând din floarea zăpezilor
ori poate ca un prunc în uterul mamei.

Iubirea
e o fereastră cu perdele albe
la care vrăbii și guguștiuci
se adună să mănânce
boabele puse de tine
când iarna desenează prin cartier
dantele naive de gheață.

Nopțile trec
lunecând ca un abur
printre copacii cu vene de muselină
strada pare căzută din lună
așa cum stă strânsă între borduri
precum femeile de pe vremuri
cu trupul subțiat în corsete.

Iubirea
e timpul acesta pe care-l trăim
sau poate el ne trăiește pe noi
< cântec de șemineu >
când afară ninge întruna.

* photo by Lida Rose


064528
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
9
Citire
1 min
Versuri
2
Actualizat

Cum sa citezi

Adriana Marilena Stroilescu. “Romanță de iarnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-marilena-stroilescu/poezie/13929339/romanta-de-iarna

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dana-stefanDS
Dana Stefan
beti de-atata lumina alba,
sa vina colorate umbrele,
sa vina noaptea destainuitoarea,
sa ne incolaceasca,
sa ne ingramadeasca..
noi,
clătinați ca de-o amețitoare boare,
ne trezim că suntem ultimul vis pliat
al unui fluture, din mătăsoase puncte…

:) ma bucur sa te revad, amadriada

Linea
0
@adriana-marilena-stroilescuAS
Linea, ce bucurie și pentru mine, trecerea ta pe aici!

Între noapte și zi nu mă tem să înaintez, mă tem doar de încremenire, pentru că viețile noastre se învârt după soare, pentru că din întuneric se naște lumina, pentru că aș vrea să fiu eu schimbarea în bine pe care o doresc lumii, pentru că timpul e prea scurt ca să fim egoiști, pentru că și tu faci parte din acest univers știind atât de bine să asculți muzica sufletului, pentru că...

Ama :)

0
@nache-mamier-angelaNA
Nache Mamier Angela
o poeta contemplativa ,impresionabila si impresionista
autoarea contempla si mediteaza cu acuitate la trecerea inexorabila a timpului si definitiile îi sunt adevarate axiome poetice:\"cer de ianuarie/din care ninge la nesfârsit\",\"lumina asteapta desavârsirea\",iubirea e o fereastra cu perdele albe\",\"strada pare cazuta din luna\"etc...
ca o stampa japoneza ,autoarea are o nostalgie retro\"(precum femeile de pe vremuri/cu trupul subtiat în corsete\"),timpul este încremenit si se lasa\"citit\",un timp magic care nu recunoaste tuimpul ci mangâie eternitatea
timpul este pretext pentru reveriile poetice
0
@adriana-marilena-stroilescuAS
A scrie ca și a citi înseamnă adesea să cobori în cușca souffleur-ului pentru a asculta felul în care respiră, între cuvinte, înconjurat de cuvinte, chiar în inima cuvintelor deseori, cuvinte care ne bucură, care ne trădează, ne întristează, sau ne mângâie, cuvinte care ne guvernează existența și în nici un caz nu ne lasă insensibili, iar dumnavoastră aveți din plin această calitate.

Vă mulțumesc pentru aplecarea asupra romanței mele de iarnă, pentru profunda înțelegere și atenție pe care i le-ați acordat.

prietenesc,
Ama
0
@vali-slavuVS
Vali Slavu
Interesantă și reușită asocierea iubirii cu anotimpul rece. Imagini deosebite, reunite într-un poem deosebit, numai bun de citit în fața șemineului.
Cu încântare,
Vali Slavu
0
@adriana-marilena-stroilescuAS
Bine ai venit, Vali !
E tare plăcut când cineva îți trece pragul cu astfel de gânduri, mulțumesc. Îți ofer o ceașcă de ceai aburind și un fotoliu comod să ascultăm împreună cântecul iernii sau mai altfel spus pentru că vremea de afară s-a îmbunat, cum iarna se duce făcând loc primăverii.

:) Ama
0