Poezie
respiratul nu se uită niciodată. e ca mersul pe bicicletă
p s i
1 min lectură·
Mediu
degeaba am citit toate teoriile tale despre respirat. aici lucrurile se petrec altfel. e vineri seara. au închis cantina. portarul se uită la un film de dragoste și lăcrimează pe molton. de undeva vine o căldură ca aceea de acasă. doar că eu nu mai am o casă. constat că nu mai am nimic și că nu pot respira.
nu mă plâng. spun doar că toate teoriile tale despre cum să respiri din când în când, cad. totuși eu am avut noroc . au lăsat un pian în sala de terapie. dacă prinzi momentul ferestrele se deschid și din pian anotimpuri învălmășite năvălesc în plămânii mei de împrumut.
degeaba susții că respiratul nu se uită că e ca mersul pe bicicletă. degeaba. uneori tot cerul se închide în tine. eu stau la poartă. să fiu puțin mai aproape când vii. nici nu știu ce mai aștept. pe tine sau ploaia din cerul acesta lipsă. habar nu am ce să-ți spun când o să vii. poate că îți voi da plămânul meu stâng. poate că îți voi cânta încet. octobre.
și toate acestea cu respirația tăiată.
095.437
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 185
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 4
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “respiratul nu se uită niciodată. e ca mersul pe bicicletă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/poezie/13913744/respiratul-nu-se-uita-niciodata-e-ca-mersul-pe-bicicletaComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SPimi place tare mult, e gradat, finalul te lasa intocmai.
l-as fi vazut mai lung, nu stiu de ce.
l-as fi vazut mai lung, nu stiu de ce.
0
INMaria, mă bucur că ai găsit un loc de respirat aici...mulțumesc.
Medeea, poate că e prea scurt. nu știu ce să zic. mulțumesc de trecere.
Medeea, poate că e prea scurt. nu știu ce să zic. mulțumesc de trecere.
0
NPLa a doua lectură mi-a plăcut și mai mult. Mda, uite că închei o noapte de poezie și ce mi-a mai picat înaintea degetelor pe tastatură cu un poem care merita atâta căutare. Din păcate, nu mă pot concentra asupra unui \"comentariu elaborat\" ca sa dau stea! O ai oricum din partea mea undeva sus pe cerul care înclină să se facă zi.
\"eu stau la poartă. să fiu puțin mai aproape când vii.\"
Bună dimineața!
\"eu stau la poartă. să fiu puțin mai aproape când vii.\"
Bună dimineața!
0
VMDistincție acordată
probabil nu este cea mai potrivită comparație (în sensul că degradează textul, lucru pentru care îmi cer scuze), dar până să citesc acest jurnal poetic, chiar nu îi înțelegeam pe aceia care găsesc timpul și disponibilitatea de a urmări la tv seriale.
uneori, în fața aceluiași \"eu\" (auctorial), îmi este greu să îmi reinventez cuvintele; cu fiecare filă a acestui jurnal, descopăr un \"pianist fără simbrie\", fiecare text constituie o nouă partitură, pentru care muzica semnifică inițierea în arta de a trăi; este acea esență care precede ceea ce există, este acel ceva care nu devine ceea ce este tocmai pentru că a fost așa de la început; pentru un astfel de spirit moartea nu există, trupul este supus degradării, rămâne însă ceea ce s-a cântat. sublim.
în rest... așteptarea (cele două tipuri de așteptare), conștiința propriei condiții (cele două tipuri de stări), conjuncturalul (redat prin două tipuri de necesitate) și, nu în ultimul rând, bivalența organică (\"plămânul stâng\"); uman, tulburător de uman.
cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu
uneori, în fața aceluiași \"eu\" (auctorial), îmi este greu să îmi reinventez cuvintele; cu fiecare filă a acestui jurnal, descopăr un \"pianist fără simbrie\", fiecare text constituie o nouă partitură, pentru care muzica semnifică inițierea în arta de a trăi; este acea esență care precede ceea ce există, este acel ceva care nu devine ceea ce este tocmai pentru că a fost așa de la început; pentru un astfel de spirit moartea nu există, trupul este supus degradării, rămâne însă ceea ce s-a cântat. sublim.
în rest... așteptarea (cele două tipuri de așteptare), conștiința propriei condiții (cele două tipuri de stări), conjuncturalul (redat prin două tipuri de necesitate) și, nu în ultimul rând, bivalența organică (\"plămânul stâng\"); uman, tulburător de uman.
cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu
0
AS Un mare poet canadian, de expresie frnceză,Fernand Ouellette,
spunea că atunci când primim un pumn de lumină primim și un
pumn de întunerec. Așa cum fiecare sosire poartă în sine plecarea...
Spre deosebire de ceilalți, poetul se poate rosti pe sine,
poate face din singurătate și din bucurie un bun public. EȘTI!!!
spunea că atunci când primim un pumn de lumină primim și un
pumn de întunerec. Așa cum fiecare sosire poartă în sine plecarea...
Spre deosebire de ceilalți, poetul se poate rosti pe sine,
poate face din singurătate și din bucurie un bun public. EȘTI!!!
0
OACu respirația tăiată am citit și eu! Noroc că există terapiile! Ioana, ești extraordinară! Numai bine, Ottilia Ardeleanu
0
INAndrei, uneori e greu de respirat...pentru mine cel puțin.
Nic, nici nu știi cât mă bucur că ai ales acel vers...mulțumesc.
Vasile, tu ai intrat în acest univers. cred că aveam mare nevoie de ochiul tău. mulțumesc din suflet.
Aurel Sibiceanu, mă simt onorată și fericită pentru că mi-ai spus că sunt. uneori e nevoie să ni se spună în față. mulțumesc mult.
Otilia, adevărul este că nu prea există terapii...dar rămâne între noi. te mai aștept cu drag.
Sebastian, nu știu dacă sunt atentă în jur. nu prea. în schimb e mereu o bucurie să te citesc. atunci sunt atentă :)
Nic, nici nu știi cât mă bucur că ai ales acel vers...mulțumesc.
Vasile, tu ai intrat în acest univers. cred că aveam mare nevoie de ochiul tău. mulțumesc din suflet.
Aurel Sibiceanu, mă simt onorată și fericită pentru că mi-ai spus că sunt. uneori e nevoie să ni se spună în față. mulțumesc mult.
Otilia, adevărul este că nu prea există terapii...dar rămâne între noi. te mai aștept cu drag.
Sebastian, nu știu dacă sunt atentă în jur. nu prea. în schimb e mereu o bucurie să te citesc. atunci sunt atentă :)
0
mi-a plăcut.
cu prietenie, maria