Poezie
inger de sticla
1 min lectură·
Mediu
Iesind din umbre
iti intalnesc privirea.
Lasa-ma, te rog, o clipa
imi amintesc sa respir.
Dar in acel moment apare ea...
piele perfecta, corp perfect,
stand ca o statuie
vesnic in preajma ta.
ochii-mi devin negri,
cad inapoi pe scaun
privind in gol catre
ingerul tau de sticla
E tot ce-si doreste un barbat!
frumusete tacuta,
perfecta, nici un cuvant nu-i scapa
din buzele pictate cu sange...
E perfecta, o papusa perfecta,
propriul tau trofeu, acest
inger de sticla
Ma uit in oglinda
si-o intalnesc pe imperfecta de mine
apoi, o vad pe ea in mintea mea
o prapastie fara sfarsit ne separa,
nu pot fi niciodata ea,
ingerul de sticla
O saruti tandru, ii atingi pielea
mult prea fragila
temandu-te ca se va sparge
si vei pierde perfectiunea
ingerului tau de sticla
Era tot ce ti-ai dorit,
piele perfecta, minte perfecta,
traind in lumea ta perfecta.
Si iata-ma aici, singura si defecta
privind cuplul perfect:
demonul de marmura si ingerul de sticla
003531
0