Poezie
Camera în care mi-am stabilit viața
1 min lectură·
Mediu
m-am atașat de camera aceasta
încît e mai mult decît întreaga lume
nu aș mai putea trăi fără camera mea
pereții umezi plini de viață
în care zilele mele s-au stratificat
și ziua de ieri e la nivelul genunchilor
de aceea mă aplec uneori să-mi reamintesc cîte o scenă
chiar lipesc urechea de perete
și aud glasurile amestecate
mă joc încercînd să ghicesc personajul.
prin camera mea au trecut mulți
au rămas mirosurile de la cinele servite în grabă
de la paharele de băutură nespălate cu zilele
aplec urechea și călătoresc
ca într-o mașină a timpului.
cînd ies
sentimentul claustrofobiei și neputinței
mă stăpînește
afară sînt încuiat
în prezent
afară nu pot evada
în propria viață
rămasă
în camera mea.
053.608
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “Camera în care mi-am stabilit viața.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13901197/camera-in-care-mi-am-stabilit-viataComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IA
...cînd ieși de fapt iei și camera cu tine.
Dacă vrei să fii tu însuți fără rest...
Cu stimă
Dacă vrei să fii tu însuți fără rest...
Cu stimă
0
LMDiana, bine ai revenit. Mulțumesc pentru reacție. Sper să ne citim cît mai des.
Adrian, o interpretare interesantă. Cu aceeași stimă.
Sebastian, da ultima strofă poate fi luată separat. Mulțumesc pentru steluța virtuală.
Cu prietenie, LIM.
Adrian, o interpretare interesantă. Cu aceeași stimă.
Sebastian, da ultima strofă poate fi luată separat. Mulțumesc pentru steluța virtuală.
Cu prietenie, LIM.
0
IMMi-a atras atenția în mod deosebit stratificarea temporală pe care dacă am compara-o cu celelalte zăcăminte din care ne luăm energia am putea spune că adevărata bogăție a vieții se află aici.Metamorfoza lor e a aidoma celor subpământene, vegetalul devine aproape spirit, nisipuri pot deveni diamante, aurul strălucitor scos din întunericul pământesc...
După ce arhivarea aceasta a zilelor a prins contur începe jocul cu personajele, din \"glasurile amestecate....încercând să ghicesc personajul\".
Poate că imaginea prezentată, gen \"lăsat de sec\" e un tablou simetric cu cel de al sfârșitul unei bătălii, când după o luptă, uneori după o petrecere, (amândouă par a fi distracții) ne uităm la acest tablou dezolant....De multe ori, încearcă să rămână mărturie pentru posteritate....
Nu știu dacă, într-adevăr, e inedită expresia \"afară sunt încuiat în prezent\" dar e deosebită îmbinarea ei în text.
Universul din camera poetului are toate dimensiunile realului, timpul fiind creat, recreat, rememorat.
Frumos poem, Liviu Ioan!
După ce arhivarea aceasta a zilelor a prins contur începe jocul cu personajele, din \"glasurile amestecate....încercând să ghicesc personajul\".
Poate că imaginea prezentată, gen \"lăsat de sec\" e un tablou simetric cu cel de al sfârșitul unei bătălii, când după o luptă, uneori după o petrecere, (amândouă par a fi distracții) ne uităm la acest tablou dezolant....De multe ori, încearcă să rămână mărturie pentru posteritate....
Nu știu dacă, într-adevăr, e inedită expresia \"afară sunt încuiat în prezent\" dar e deosebită îmbinarea ei în text.
Universul din camera poetului are toate dimensiunile realului, timpul fiind creat, recreat, rememorat.
Frumos poem, Liviu Ioan!
0
LMși pe text. E ceea ce mă bucură foarte mult. Nu mai vorbesc de pertinența acestuia. Îmi pare bine că acest text a avut asemenea reacții. Mulțumire.
LIM.
LIM.
0
\"cînd ies
sentimentul claustrofobiei și neputinței
mă stăpînește
afară sînt încuiat
în prezent
afară nu pot evada
în propria viață
rămasă
în camera mea.\"....adevarat, cumplit de adevarat,
bravo...