Prima întrebare

O poezie cu o prozodie bună (o singură sugestie : “de-aceea” în prima strofă, în loc de “de aceea”), care transmite în câteva versuri un mesaj sensibil.
Ținem minte care a fost primul cuvânt rostit de copii, dar prima întrebare care o fi fost? Mi-a plăcut că, pentru a sugera importanța acestei prime întrebări, ai depășit sfera familiei, implicând în căutare elemente ale naturii, cerul, iarba, păsările, buburuzele. Expresiile „ca pe jar” și „sufletul pe buze” exprimă nerăbdarea părinților și a bunicilor. În ultimul vers („Să vedem ce-am învățat”) ai fost inspirat să folosești „am învățat” și nu „ai învățat”, este acel mod de a discuta cu copiii, pentru a-i alinta, așa cum le spunem „păpăm”, nu „papi”, „am răcit”, nu „ai răcit”.
Pe scurt, nimic nu a fost pus în aceste versuri doar de dragul rimei, ci pentru a întregi mesajul unui tătic sensibil, care are nostalgia primei întrebări.

Multumesc pentru semn ,Vali.Parearea ta conteaza forte mult pentru mine deoarece esti specialista in ,,GÂZE,, ,atat ca sensibilitate dar si profesional.
Testul primei intrebari cred ca e foarte important pentru orice parinte.Viitorul te intreaba ceva si tu dovedesti ce ai invatat pana atunci.Nu degeaba invatatura lui Hristos indeamna oamenii mari sa redevina copii.De fapt, aceasta e stradania tuturor celor care vor sa se desavarseasca aici pe pamant.