Poezie
Nu dor
1 min lectură·
Mediu
Pentru că lumea suferă de echilibru
te ierți simplu
nu mai acuzi cu iertarea
nebunii nu suferă dar știu despre
clivajul legilor proprii
și de nepotrivirea acestora
cu a celorlalți,
nebunii nu dor
dar pentru a ajunge la capăt
au nevoie de suferința apăsătoare și atemporală
cu care dăinuie cetatea nisipului
în tot acest timp sunt conștienți de
zborul lor, de scăderea lor...
uneori cer o amnistie sau o anestezie
a pierderii celulelor urzicătoare
o singură dată,
timpul propriu-zis al nebuniei
poate fi redus la cîteva clipe dinaintea morții-
ca o adevărată satisfacție
și nu mai vrei să vină soarele
este prea mare și galben
nimic nu s-a întîmplat
e atât de negru pămîntul pentru tine
nu mai sunt flori
zăpada s-a topit- carnea e fără fund
044.133
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Burlacu Ioan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Burlacu Ioan. “Nu dor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/burlacu-ioan/poezie/13898536/nu-dorComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
E o anumita stare pe care am extras o din vechi epistole . Ar fi meritat mai multa densitate cred .E posibil sa mai intru in text. o sa rasadim alte flori! cu multumiri de om normal al dv. I.B.
0
DP
Si mie mi-a placut inceputul, tocmai dictatura conventionalului (echilibrul) e cea care ne separa, periculos de grabit, in normali si patologici. am totusi o observatie: nebunii dor, daca sunt ai tai si ii iubesti. De altfel, totul doare. Chiar dvs. spuneti ca \"soarele este prea mare si galben\" si \"prea negru pamantul\". Iar finalul mi-a placut si mai mult.
0
Da e o temă sensibilă, păcat că patologicul este atît de prezent ca o a doua natură în viața de toate zilele! Cred că ați atins bine zonele mai împlinite ale poeziei! Cu mulțumiri pentru a mă fi observat.
0

*nimic nu s-a întîmplat
e prea negru pămîntul pentru tine
nu mai sunt flori*
mi-a plăcut și deschiderea
cu sinceritate,
teodor dume,