Din aventurile unui cetățean bețiv

Dragă Petre,
foarte năstrușnic bețivul ăsta al tău...
Mult mai simpatic decât al meu care a avut un sfârșit tragic...
L-aș numi Bețivanul Dandanache că are parte doar de dandanale.
Nu sunt inspirată acum să-ți dau ca replică o epigramă,
așa că voi incerca un haiku...

ghinionistul -
de multă băutură
sar din lac în puț

Nelule, din ce se vede,
Băutura e nocivă,
Însă, cine poate crede,
Că ești mare sugativă?

Emil

Mi-am zis de dimineață: Hait!...
De-asta-l stimez pe GPI-ul:
E curajosul de pe site,
Care și-a prezentat CV-ul.

Foarte reușite și fiecare în parte, și colajul. Atât de reușite, că mă și enervezi.

Trecând pe-aici, chiar m-am mirat
Că ți-ai lăsat orgoliile
Și, nonșalant, te-ai apucat
Să-ți scrii deja memoriile.

Îți mulțumesc pentru înțelegerea față de bietul on. Pentru că, în general,

Pe lângă bețiv,
indiferentă, lumea-
vai de cei învinși!

Nelule, din ce se vede,
Băutura e nocivă,
Însă, cine poate crede,
Că ești mare sugativă?
(bodea emilfelician)

Din textul de mai sus derivă
C-atunci când de la birt mă-ntorc,
Sunt ca o mare sugativă
Ce-a tamponat recent un porc.

Sau

Din textul de mai sus derivă
C-atunci când de la birt mă-ntorc,
Arăt mai rău decât un porc
Presat recent de-o sugativă.

Jos pălăria
(Ruse Ion)

Știu, par cam nepoliticos,
Dar nu-mi dau pălăria jos,
Că-i frig prin șanțuri, dimineața.
Și-apoi... îmi văd vecinii fața.

Mi-am zis de dimineață: Hait!...
De-asta-l stimez pe GPI-ul:
E curajosul de pe site,
Care și-a prezentat CV-ul.
(Ruse Ion)

Trecând pe-aici, chiar m-am mirat
Că ți-ai lăsat orgoliile
Și, nonșalant, te-ai apucat
Să-ți scrii deja memoriile.
(Vali Slavu)

Am scris din amintiri, puțin...
Să nu mă puneți la osândă,
Că nu mai am un strop de vin
Și-am scris cu mâna tremurândă...

Dragă Petre, aseară, cum eram grăbită să dau niște răspunsuri am trecut tristihul meu la haikuuri, dar el este un senryu...
Deoarece am revenit pe pagina ta, vreau să-ți scriu ceva din marele Khayyam care găsește în vin o sursă de adevăr și de inspirație(alături de iubită, desigur).

\"Mai toarnă-mi vin în cupă! Mi-e inima bolnavă.
Vin roz ca trandafirii. Vin vechi de tămâioasă...
Vin, ca să-nec tristețea! Iar mâna ta duioasă
Să-nlăcrimeze harfa din strune de mătasă...\"

Nu pot scrie replici care să stea alături de versurile marelui Omar Khayyam, dar am încrupit ceva care seamănă, totuși, la lungimea versului...

O, vino iar și golul din inimă-mi astupă,
Iar trupul tău cel firav în două să se rupă,
Să pun cu grijă tava din aur pe-a ta crupă,
Să te iubesc bând vinul cel limpede din cupă.

O, vino iar și golul din inimă-mi astupă,
Iar trupul tău cel firav în două să se rupă,
Să pun cu grijă tava din aur pe-a ta crupă,
Să te iubesc bând vinul cel limpede din cupă.
(GIP)

Petre, Petre, subtil mai ești!
Acuși o să te văd autorul unui volum de rubaiyate,
de o să-l uite toți pe marele Khayyam și n-o să mai vorbească decât de marele Ioan Gură de Rai...
Îți trimit și eu două rubaiyate în acrostih, pe care le-am scris mai demult..
Aceasta este rima la rubaiyată: 1-2-4, al treilea vers e independent....

Calde chemări pe-a inimii strună,
Ochi spălați cu raze de lună.
Culeg în zori floarea nemuririi.
Adun în a cupelor palme roua divină.

Cerul ne copleșește cu albastrul lui infinit.
Oceanul se izbește de țărmuri la nesfârșit.
Călătoarea stea strălucește în noapte târziu.
Astrul zilei ne luminează pe toți la zenit.

7 epigrame reușite ce m-au amuzat.
Mult umor și de bună calitate!

tincuța

Din ceruri coboară pe noi sfânta rouă,
Iubirea aceasta, femeie, e nouă,
Nu-mi pasă - cât stau sub salcâmul în floare
La tine în brațe - de ninge, de plouă...

Ce zici de rubaiyata asta, Virginia?

Din ceruri coboară pe noi sfânta rouă,
Iubirea aceasta, femeie, e nouă,
Nu-mi pasă - cât stau sub salcâmul în floare
La tine în brațe - de ninge, de plouă...

Dragă Petre, ce aș putea să-ți spun decât că m-ai lăsat mută
ce uimire...
Cred că nu există gen de poezie pe care să n-o poți aborda cu succes....

Un unchi bogat a răposat;
Ca oameni milostivi, ai crucii,
Au dat pomeni la-ntregul sat...
M-am dus băut, mi-au dat papucii.

Apoi, la patruzeci de zile,
M-am dus și eu la parastas...
Aveam la bord vreo două kile
Și m-au rugat frumos să-i las.

GIP, aventurile ce spui,
Nu le-nțelege nici vacinul,
El zise: Astea nu-s a lui,
Dar poate le făcuse VINUL.

Făcu cumnată-mea o puică
Și-am mers, ca omu’, la botez,
Dar miroseam puțin a țuică
Și-au spus să plec c-o enervez.

vecinul

Ce inspirat scrie despre descântatul vinului!

GIP poate bea. De-aia pot spune
Că scrie epigrame bune,
Și-ăsta-i motiv că-n cursul vremii
Nu ia la festivaluri premii...

GIP poate bea. De-aia pot spune
Că scrie epigrame bune,
Și-ăsta-i motiv că-n cursul vremii
Nu ia la festivaluri premii...
(Constantin Iurascu Tataia)

Dragă Tataie, nu ești invidios,
Că GIP e cu femeile duios?
Când scrie epigrame este treaz.
Bea doar să poată sări peste pârleaz.

...scrie epigrame bune,
Și-ăsta-i motiv că-n cursul vremii
Nu ia la festivaluri premii...
(Constantin Iurascu Tataia)

N-am fost la multe festivaluri
Și nu m-aștept să fac eu valuri,
Dar parc-aș îndrăzni să spun
Că-i un motiv destul de bun.

(Dragă Tataie, nu ești invidios,
Că GIP e cu femeile duios?
Când scrie epigrame este treaz.
Bea doar să poată sări peste pârleaz.)
(Virginia Popescu)

Fără supărare, doresc să-ți spun că epigrama ta cu poantă bună e realizată stângaci ca formă și prozodie. Primul vers (11 picioare)este iambic în primele trei picioare, devine trohaic, al doilea și al treilea devin trohee (cu cîte 10 picioare) iar al patrulea, purtătorul poantei, se dereglează total ca ritm și are 13 picioare. Puteai să-l scrii corect astfel: Tataie, cred că ești invidios/Că GIP e cu femeile duios/ El epigrame scrie când e treaz/ Și bea pentru-a sări peste pârleaz./ Iar la epigrama ta am o replică:

Raționamentul tău mă-ncurcă
Și ți-l prezint de la obraz:
Când este beat, cum se descurcă
În acțiunea: post pârleaz?

Când este beat, cum se descurcă
În acțiunea: post pârleaz?
(Constantin Iurașcu Tataia)

M-am dus la ea, nu tocmai treaz
(C-atuncea m-aș fi dus pe poartă),
Dar când să trec peste pârleaz,
Mi-a spus: mai bine las-o moartă!

Raționamentul tău mă-ncurcă
Și ți-l prezint de la obraz:
Când este beat, cum se descurcă
În acțiunea: post pârleaz?
(CIT)

Dragă Tataie, de la matale primesc orice cu bucurie...
Îți mulțumesc mult pentru lecția de prozodie!
Dacă m-ai lua sub aripa matale protectoare,
ce repede aș învăța să zbor prin epigrame!

Bine măcar că v-am dat apă chioară la moară cu săritul pârleazului!

Tataie, de la obraz ți-o spun, să știi,
Să nu-i mai bați mereu lui GIP obrazu\':
La mine, GIP a venit cu poezii.
Cu gândul doar o fi sărit pârleazu\'

Virginia, nu sunt eu acela care am adus vorba despre pârdalnicul de pârleaz, dar ca un epigramist cu state vechi, nu puteam ocoli un prilej servit pe tavă.

(Tataie, de la obraz ți-o spun, să știi,
Să nu-i mai bați mereu lui GIP obrazu\':
La mine, GIP a venit cu poezii.
Cu gândul doar o fi sărit pârleazu\')
(Virginia Popescu)

Cu un pic de exigență, catrenul tău, gândit frumos și inteligent, putea fi exprimat corect prozodic și păstrând ritmul cam așa:

De la obraz Tataie-ți spun, să știi,
Să nu-i mai bați mereu lui GIP obrazul,
La mine a venit cu poezii
Și doar în gând ar fi sărit pârleazul.

Acum catrenul de replică al lui Tataia:

Catrenul de răspuns ce mi l-ai scris
Nu cred că-i necesar să-l iau în studiu;
GIP este rafinat, știind precis
Că poezia-i cel mai bun preludiu.

Foarte interesant acest grupaj, ai fost bine inspirat când ai hotărât să postezi aceste catrene în acest fel (în opinia mea, dacă erau postate câte unul, în zile diferite, și-ar fi pierdut din valoare). Toate sunt construite foarte bine din toate punctele de vedere, iar poantele bazate pe trecerea de la sensul figurat la cel propriu (sau invers) al unor expresii sunt foarte potrivite cu tema grupajului. Ultimul catren, chiar dacă are un alt tip de poantă decât celelalte, este bine pus acolo, deoarece apare și ca o concluzie.
Felicitări!
Cornel

O confirmare de la tine e o zdravănă gură de oxigen, iar o critică e un șut spre înainte. Stai pe-aproape! Și scrie (postează), să te putem lăuda!