O săptămână de săptămâni

Prin oasele lor vântul suna a oase? -> chestia asta nu am inteles-o.in rest mi-a placut...lectura frumoasa...in special\"Azi este mâine,
iar munții nu vor ști unde să fugă
la semnul mâinilor întinse
de care atârnăm în noduri de pescar.\"

inceputul este prea brusc si nu are nicio legatura cu restul poemei

poezia duce lipsa svuncului care sa o treaca dincolo de un nivel mediu
acceptabil este scrisa steril amorf fara chef cu fortari de genul: \"Prin oasele lor vântul suna a oase\", \"au hrănit-o cu lapte de stea\", \"soarele stătea uneori să-i întrebe când să apună\"

mana nu e sigura si liniile nu ies expresive nu are tensiune demonstrand concentrarea autorului asupra formulei sale obisnuite plate asezonata cu o retorica bazata pe clisee rasuflate austere lipsite de dinamism

gustul siropos pentru metafore fortate o face sa fie o poema de atelier

Un superb text psaltic. O incantație ca pentru pogorârea Duhului Sfânt. Esență de sensuri într-un moment copleșitor al umanității - Rusaliile!
O sugestie - la \"prin oasele lor vântul suna a\" fluier sau a cântec - în loc de \"oase\" (poate nu am înțeles eu sensul).

cele bune!

Rusaliilor, păsările de foc, mesajul de foc, nodurile de pescari sînt nodurile brațelor lor. Așa văd poemul și mă bucură atingerea subiectului.
LIM.

foc ce nu arde - clișeu. pot da exemple plate, timp ce nu curge, pasăre ce nu zboară, etc-etc, oximoron prea simplu
vântul sună a oase a sabie lucie și etc- veche de 125 de ani și jumătate, preferam ceva mai extravagant
lapte de stea? asta e cumva kinky? gen lapte de cuc?
azi este mâine???
domnule sămărghițan, e un poem prăfuit. mă rog, cine deschide prima dată o carte de poezie va cădea extaziat, dar nu trece de nicio critică dură și încă eu am fost soft :)
numai bine
foarte amical

am urmarit textul pe mai multe paliere
1) mesajul instantelor - confuz. tot nu inteleg cine sunt \"ei\" desi am incercat sa deduc. a doua instanta \"noi\" e construita si mai mult prin absenta, slab reprezentata. nici intentia celor 2 instante nu e de dedus. multe poetizari perimate, melodramatice: [lapte de stea], [forma luminii], [maini intinse]

2)strategia perspectivei/ discursiva - narativul si descriptivul ingreuneaza in exces. micile explicatii scolaresti [ce nu arde], [pe care le-au modelat], [asezate]. poetizarea invaluie actiunea insasi si toata actiunea si sentimentul chiar reiese ca o informatie de gradul 2.

confundati [lucie] cu [lucioasa]- ganditi-va la sintagma saracie lucie

[munții nu vor ști] - e total gresit sa atribuiti unui element pana atunci inexistent {non-uman, non-simbolic ca nici nu reiese, total static, neimportant in desfasurarea discursului} un act volitiv, care nici macar nu distrage atentia spre altceva.

[soarele stătea uneori să-i întrebe când să apună]- un alt element care de data asta in loc sa fie vreun deus ex machina, ceva, e complet defocalizant, un fel de rest menajer.

m-am chinuit sa deduc din titlu ce ar putea sa desemneze - pe undeva un fel de timpul t1, t2, t3, etc ca niste timpi. dar textul nu duce acolo.
as fi vrut sa vad vreo fiintare ceva.
macar vreo actiune in forta.
macar vreo constiinta a textului.
V.V.

Cantoriu Alexandru, mă bucur că ți-a plăcut. Pentru că și Raluca zice de \"oase\", ei bine, mai mult decât a fi un text analogic, e mai degrabă unul anagogic și de aceea necesită câteva explicații. L-am postat aici mai mult experimental. Acel \"vânt în oase\" vrea să trimită spre vetero testamentarul Ieremia cu \"am văzut goale...\", aici: oasele goale (ori goale pe dinăuntru) ale Apostolilor, dar pline de har. E o interpretare pnevmatologică, întrucât \"vânt\" sau \"suflare\" se traduce atât din ebraică, cât și din greacă cu \"har\", deci \"oase goale\"/ oameni simpli, dar oase \"pline de har\". Este într-adevăr veriga slabă a poeziei, îmi dau și eu seama de asta, dar sensul e aici împins la limită.

Moga, mhm.

Raluca, am dat explicația mai sus cu \"oasele\". Ai recunoscut, desigur, că e vorba de momentul Cinzecimii (așa măsurau evreii, cele 49/50 de zile, în \"săptămână de săptămâni\"), frumos spui acolo ce fel de moment. Ai înțeles, nu insist. M-am gândit să-i dau formă psalmică, dar știam că nu-mi iese asta și am renunțat din start. (Dar avem \"specialist\" de formă psalmică, aici pe site.)

Liviu-Ioan, ai sesizat, da ca de foc, e foarte important acel \"ca\". La \"nodurile\" pescarilor/Apostolilor am văzut și nodurile năvodului care ne \"ține\", dar mai ales nodurile cu care ei ne-au \"legat\" de crucea învierii.

Alberto, cred că ți-am răspuns cu \"oasele\". \"Foc ce nu arde\" nu mi se pare clișeu, ci acoperit de sens, e o expresie des întâlnită în pnevmatologie (deci într-un fel poți să spui \"clișeu\" până la urmă, dar numai dacă știi despre ce vorbești), dar analogia trimite către acel foc ce \"nu mistuia\", rugul aprins cu care vorbea Moise și care era prezența lui Dumnezeu. Despre un astfel de foc e vorba la Cincizecime. Sabia și lemnul trimit spre uneltele cu care au fost omorâți Sfinții Apostoli, dar determinativii sunt cei care schimbă aici sensul și semnul (\"lucie\" și \"înfrunzit\"). La \"azi este mâine\" îți vei da seama de sens dacă urmărești succesiunea timpurilor verbale din poezie, care aici trimit deja spre viitor. Sensul e că după Cincizecime, din perspectivă teologică, intrăm în eshaton, începe \"timpul din urmă\", deci trimiterea este spre Apocalipsă (cu imaginea munților ce \"fug\", ce nu pot să ascundă pe nimeni de la fața Mielului). Și încă: ceea ce spun acum este doar \"laptele\" cu care încep să te inițiez pe dumneata, așa cum și Sf. Apostoli ne-au \"hrănit\" mai întâi cu învățături ușoare \"de lapte\" (expresia e paulină), pentru ca mai apoi, pe măsură ce creștem în cunoasștere, să fim hrăniți cu hrană mai consistentă, carne etc. Deci nu e lapte de cuc, cum spui acolo fără să fi înțeles. Sper că te-am lămurit cât de cât. E important a nu se pierde din vedere sensul anagogic al elementelor de aici, care necesită pentru neinițiați anumite explicații, de aceea am și intervenit.

Vă mulțumesc pentru trecere și semne, textul este postat chiar pentru aceaste discuții și contestări pe care le bănuiam. Și care au să mai fie.

calin degeaba incerci sa spui ca poema ai scris-o pentru initiati si ca cei neinitiati nu au acces la ea e cea mai simpla modalitate de a evita o critica pertinenta o critica pe text

o vorba inteleapta spune ca o problema bine pusa e pe jumatate rezolvata
ori aici problema nu este bine pusa

textul nu este un text religios nici pe departe cum este facuta incadrarea pentru ca textele religioase ca sa nu iasa chiciuri trebuie mult talent sensibilitate si har iubire de semeni lipsa de ipocrizie modestie meditatie tot ce spune noul testament ca sa zic asa ori in cazul tau nu e vorba nici pe departe de asa ceva

e vorba de rubliov si un spoitor de biserici de la putineiu din vale

poezie religioasa scrie bine radu gyr dar radu gyr a fost un martir crestin este foarte delicat domeniul pe care l-ai ales si nu merge asa din varful orgoliului tau sa dai explicatii cum ca asa si pe dincolo cititorii habar nu au ce am vrut eu sa zic aici asa ca mai lasati-ma in pace

o poema religioasa trebuie sa mearga direct la suflet ori scuza-ma cu chestii de genul \" Azi este mâine\" & \" O săptămână de săptămâni \" e ca si cum ai spune baiat de baiat marfa de marfa tare de tare care este un limbaj de cartier

explicațiile sobre mă determină să cred că trebuie să termin o facultate de profil sau să citesc Sf. Biblie de 3 ori în 2 săptămâni. Cu alte cuvinte, textul se adresează clerului?
e doar pentru cei care au habar de Cincizecime? cu părere de rău vă mărturiesc că sunt profan, nu știu ce înseamnă ”Cincizecime”, și nici 80 la sută din cei care au citit acest poem nu au habar de termenul ăsta.
puțeți face un sondaj, veți vedea că am dreptate.

e vorba de diferenta intre rubliov si un spoitor de biserici de la putineiu din vale

sper că e un comentariu ironic acela cu Cincizecimea. Adică 80% dintre noi sînt inculți? Nu ține doar de cultura generală ci și de educația creștină. Scuze pentru intervenție.
LIM.

pe mine m-ati sarit.
raspunsul meu de acum 2 zile pt St. Ciobanu relativ la pneumatologie vad ca nu.
V.V.

As pleca \"bostanul\" si as asterne tacerea. Initial am citit si eu poezia... mi-am zis: Uite domnule ce platitudine! :) Am tacut, si... partial am ramas un mare ganditor pana acuma. Te apuci sa reprosezi ca nu ai furculita si cutit cu ce sa mananci? In meniul poeziei nu exista asa ceva. Eventual indicatoare.
Inainte de toate priveste CINE a scris textul.

O, Veronica, mă surprinzi, păi aveai deja indiciile Ralucăi și ale lui Ioan-Liviu. \"Ei\" sunt Apostolii de la Cincizecime. Sper că ai înțeles cum e cu \"laptele\". Piatra care ia \"forma luminii\" sunt inimile împietrite, care nu înțeleg, dar care prin Apostoli au luat formă creștină, a \"luminii\". \"Mâini întinse\" sunt brațele crucii, iar \"semnul mâinilor întinse\" e \"semnul Fiului Omului\" adică crucea, ultimul semn dinainte de Sfârșit. Chiar mă gândeam că de la tine m-aș fi așteptat să înțelegi, în urma comentariilor și scrierilor tale de până acum, dar m-am înșelat. Cu \"munții\" sper că ai înțeles, dacă dorești pot căuta și citatul din Apocalipsă.

Episodul cu \"soarele\" e bine remarcat, dar tot neînțeles (încă o dată, e normal asta, nu aveți datele necesare). Iese puțin din context: am făcut referire acolo la minunile săvârșite de Sf. Apostoli și urmașii lor, e chiar o nouă trimitere vetero-testamentară când soarele \"stătea\" pe cer în timpul unei anumite bătălii etc. Cu titlul, cred că am lămurit în comentariul anterior, e un stil evreiesc de a calcula timpul. Ei au chiar formula \"o săptămână de ani\", adică 7 ani, am vrut să folosesc și asta, tar făceam talmeș balmeș.

Deci, mă repet, aproape fiecare cuvânt de acolo trebuie înțeles anagogic, îmi dau seama, închis într-un spațiu destul de puțin accesibil fără o anume pregătire de specialitate. E și motivul pentru care nici nu prea postez aici poezie religioasă.

În legătură cu a doua intervenție a ta, Veronica, am văzut referirile tale la pnevmatologie de la o poezie, și te asigur că și la asta m-am gândit când am postat. Poate o să intervin și acolo, dar mă voi pronunța în termeni accesibili.

Moga, mă aplec în fața smereniei domniei voastre și vă cer iertare pentru nepriceperea de care am dat dovadă la acest text. Dumneavostră știți întotdeauna mai bine, deci, vă rog învățați-mă.

Alberto, hai să nu ne mai domnim (nici nu știu diferența de vârstă), îmi cer scuze, da e o poezie mult prea încifrată, îmi dau seama. Tocmai de aceea nu are pretenții de desfătare estetică, ci este închisă în chei teologice multiple. De aceea am și postat-o, cu intenția de a da explicațiile care nu pot fi accesate. Dar uite că sunt și persoane care au înțeles. Dovadă că și teologia are limbajul ei. Am postat experimental, ca să văd reacții. A ta este de bun simț și o înțeleg. Normal că nu ai cum să știi ce e Cincizecimea, dar uite așa mai aflăm câte ceva, nu? Există poeți religioși foarte buni, mult mai buni decât mine, de la care înveți fără explicațiile mele complicate. Voiam pur și simplu să văd reacțiile la un text poate excesiv încifrat. Asta da, asta i se poate reproșa. Încă ceva, pentru că mi-a făcut plăcere: atunci, la Cincizecime, adică la Pogorârea Duhului Sfânt, Sfinții Apostoli au vorbit într-un limbaj foarte simplu, dar poate acel limbaj simplu, prin mesajul lui părea de neînțeles, mesajul creștinismului abia născut părea de neînțeles pentru ascultători. Cum adică \"a murit și a înviat?\". Asta era esența mesajului. Dar pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu adevărat la Cincizecime au fost nevoie de 800 de ani de teologie pe brânci. Și la asta m-am gândit când am postat.

agitați spiritele sau cum? mi se pare hilar să vă erijați în apărătorii textului, nu v-a chemat nimeni aici să faceți pe avocații lui Dumnezeu sau ai poeziei religoase.
iar pentru Călin: registrul în care ai scris e încifirat, ți se pare normal ca explicațiile ajutătoare să depășească de 3 ori în cantitate poemul propriu-zis?
amical

eu tot raman la parerea ca o poezie religioasa trebuie sa iasa din auto-tiparul ei ermetic incifrat printr-o supapa de evacuare si sa gliseze spre cititor - care e intotdeauna profan oricat de bine intentionat ar fi
deci prin constiinta ei nu prin descriptiv/declarativ

ca si religia care isi auto-imblanzeste dogma/intangibilul prin sentimentul pe care-l inoculeaza in credincios

aici nu e nimic catre cititor nici o intampinare
piedestalul maretiei si atat
V.V.

pe mine n-o sa ma convinga nimeni, niciodata, ca ceea ce ati spus dumneavostra ca raspuns veronicai valeanu se regaseste in tectul dumneavostra de cca 100 de semne. exista o greseala pe care alx stefanescu o denumea exces de interpretare, si pe care la dvs o vad ca exces de justificare. si asta vb de la sine despre ratarea tecstului. este meritoriu faptul ca veronica v-a aratat cat se poate de aplicat pe tecst unde acesta sufera. asadar justificarea dvs, precum si dorinta dumneavoastra expresa de a forta cititorul sa intre intr-o cheie hermeneutica alambicata mi se par prolixe. mai mult chiar si asa, daca prin absurd accept viziunea asta religioasa, ea in sine sufoca poezia din tecst.

Nici nu stiu de ce ar fi nevoie de prea multe explicatii...( neamtul ar spune: imi pare rau, problema sta la tine!\"
Tu ai abilitate si predispozitie de a gandi in afara limitelor prestabilite, stii sa-ti asumi riscuri, sa fii spontan. Daca nu ramanem deschisi catre experiente, nu suntem independenti, nonconformisti usw, mai putem vorbi de... creatie?!...
Pentru mine, este un text care ma pune la incercare si acesta este un lucru pozitiv, de apreciat.
Cu simpatie,
JO

Liviu-Ioan, ai revenit, e normal ca un text prea încifrat să nu fie înțeles. Și cred că nu e nimeni vinovat de educația sau ne-educația religioasă, dar uite că poezia s-a dovedit un bun prilej de a spune anumite lucruri, care, altfel, poate că ar fi trecut neobservate. Mulțumesc pentru intervenții. Pregătirea mea de specialitate este tocmai pnevmatologia, de aceea nu m-am putut reține de la tentația acestei incursiuni spiralate \"de tip bizantin\". Mă bucur însă foarte mult că poezia a găsit și rezonanță. Și nu mă bucur ca membru al site-ului, ci mă bucur într-un fel aparte pe care nu vreau să-l spun aici.

Adrian Gherman, îmi este de folos și intervenția domniei voastre. Interesant să știu că la o primă citire pare o platitudine. Dar fiecare rând poate fi explicat pe larg.

Alberto, da, e încifrat, poate că nu e normal ca explicațiile să depășească textul (și nu de 3 ori, ci cred că de vreo 10 l-ar depăși), dar așa poate se vede \"cât s-a tăiat\" de aici. Na, glumesc acum, nu e vorba de tăiat. Mă crezi că pentru mine a fost o desfătare să-l scriu? Îmi place mie să merg până la aceste esențe, și în scris și în comentarii. Nu-mi iese și nu mă pricep întotdeauna, dar mi-am oferit un exercițiu pe care nu-l regret acum. Am avut mari reticențe în a da explicațiile de rigoare, datorită acelei discipline numite \"arcana\", adică de nu dezvălui tainele pentru a nu fi profanate sau răstălmăcite. Dacă voi retrage textul, va fi numai pentru acest motiv din urmă. Dar reacțiile voastre au fost decente, și deocamdată sunt mulțumit.

Veronica, îți dau perfectă dreptate: mesajul trebuie să fie limpede. Însă, sunt absolut sigur că într-un asemenea caz ați fi râs și m-ați fi trimis la atelier ca poezie depășită, retrogradă și prăfuită. Dar să nu uităm că au fost și din cei care au văzut. Asta nu aduce niciun prejudiciu de imagine nimănui. Acesta e creștinismul, o mare incredibil de adâncă sub o suprafață liniștită (uneori) și lucie. Am scris pentru a arăta cât de mult se poate ascunde în spatele unor cuvinte sau analogii. Asta e pnevmatologia... am să vă caut comentariul să-l văd mai atent.

Dl. Leonard, vă asigur că fiecare rând cuprinde esența poate a unei pagini întregi de explicații. Puteți să mă puneți la încercare prin sondaj. Dar vă rog excludeți \"stânca prăvălită cu palme așezate\", căci acolo va ieși o teză întreagă. De acord că poate poezia e sufocată de text, dar asta pentru anumite accepțiuni doar, dar n-am aici treabă cu acestea. E o dovadă de cât de largă și necunoscută poate fi paleta unei interpretări. Deci, repet, e experimental. Bucuria mea, marea mea mulțumire este că am găsit oameni care, uite că, văd și aici. Știți ce mă sperie, însă? Că și după ce am explicat câte ceva (poate prost și fără talent) mai sunt unii care tot nu văd. Dar asta explică altele și altele ș.a.m.d.

Ioana Geier, da, am și spus pe undeva că mi-am asumat acest risc al explicitării excesive, tocmai pentru că îmi dau seama că e mult prea încifrat și vreau cât de cât să se înțeleagă niște lucruri care par fără importanță, dar sunt așezate cu un scop precis acolo. Ați observat bine, e un text care pune la încercare. Unii l-ar arunca la coș (și de-asta m-am temut, să nu fie batjocorit evenimentul ca atare, dar e bine că ne-am menținut cu toții la nivel literar), dar eu stau și mă minunez că unii se apleacă, acolo în colb și îl ridică și îl șterg și îl așează pe noptieră pentru a-l privi din toate părțile. Și atunci se aude un cântec. Pentru cântecul acela pe care îl aud am scris asta.

\"azi e maine\", \"o saptamana de saptamani\", baiat de baiat\", \"tare de tare\"

nu e nimic incifrat aici calin
absolut nimic
e poezie scrisa prost o poezie de atelier fara nicio semnificatie laica sau religioasa atata tot

singururul lucru decent pe care puteai sa-l faci dupa ce ai primit acest feedback de la atata lume era sa ti-o treci singur la atelier sau s-o stergi

de ce spun decent? deoarece un absolvent de teologie trebuie sa aiba decenta
un absolvent de teologie trebuie sa poata sa-si asume greselile
un absolvent de la teologie ar trebui sa fie sensibil sa-si iubeasca aproapele sa nu fie mandru orgolios superior incapatanat si razbunator

un om care are ca profesiune credinta in dumnezeu nu se comporta ca tine calin

daca intr-adevar te consinderi credincios atunci musai sa faci acest lucru
daca pentru tine credinta este adevarata o porti in suflet si nu este numai un ritual mecanic (ma duc la biserica bat matanii strig in gura mare tatal nostru tin post merg la toate slujbele am o mina serioasa transpusa in momentul culminat al slujbei atunci cand se sfintesc sfintele daruri atunci cand preotul spune luati...ca acesta este sangele meu care pentru voi se varsa) atunci ai avea decenta sa recunosti adevarul si anume ca ai scris un text slab cere-ti iertare si incadreaza textul acolo unde el trebuie incadrat la atelier

Textul nu trebuie să atragă și pietrele celor care insistă să catalogheze autorul. Nu ințeleg de ce atâta inverșunare - sau poate există totuși o motivație!

Un proverb spune: Iubește-mă când merit cel mai puțin, pentru că atunci am cea mai mare nevoie.

cele bune!

Si fara incadrarea la \"texte religioase\", poemul ramane in picioare, fiind chiar unul modern, de forta, in opinia mea. Sunt formulari inedite, dar care se lasa deschise, avand si logica. Astfel, (fara a veni cu pretentia unei analize stricte!) pe scurt:
\"azi este maine\"-are tenta de nivelare, linear, statornic etc...
\"saptamana de saptamani\"-compresia timpului (probl. actuala!)
\" prin oasele lor vantul suna a oase\"ex. sustinuta de \"lemn infrunzit\"-perpetuare, multiplicare(osul creste din os!)
\"lapte de stea\"- vitalitate la un anumit grad (planetar si nu doar!...)
§
Ma intreb daca nu cumva literatura a ajuns stiinta exacta si eu nu stiu!!!
JO

..si versurile lui calin stiu sa deschida numai sufletul celui ce asculta...
si aud poezia asta chiar acolo(!)..si porumbeii nu vor sti unde sa fuga...

Moga, prestația ta e lamentabilă în continuare. Văd că dai sfaturi erijându-te într-o instanță morală superioară. Să știi că înțeleg foarte bine ce înseamnă această atitudine a ta și de unde această înverșunare împotriva mea. În plus, cred că ai peste 10 comentarii pe sub diverse texte, care cuprind atacuri la persoană la adresa mea. Lucru strict nepermis de regulamentul site-ului. Dacă în locul meu ar fi fost orice alt utilizator de pe site, te-aș fi avertizat și poate chiar retrogradat dacă nu te-ai fi oprit din atacuri, dar fiind vorba de mine, văd că îngăduința și răbdarea mea încă funcționează. Fac un lucru contrar regulamentului, permițându-ți aceasta în continuare.

Cu ultimul comentariu ești off topic, bineînțeles, dar te las pe pagină ca să înțelegi și ca să se vadă, nu mă deranjează câtuși de puțin. Nu vreau să te agit, ori să te provoc, ori să-ți sporesc nemulțumirile.

Văd că am răbdare și să-ți mai explic niște lucruri: credința în Dumnezeu nu poate fi o \"profesiune\" pentru nimeni. Credința nu e profesie, este cu totul altceva, dragul meu. Desigur că-ți dai acum seama că te-ai exprimat greșit acolo, dar fiecare cu părerile lui. Ce-ar fi să ne vedem fiecare de credința noastră, fără să dăm sfaturi altora? Ca să dovedim acea smerenie pe care o clamezi atât și să facem pace în sufletul nostru în primul rând. Crezi că știi totul despre mine și-mi dai sfaturi, dar tu însuți nu te comporți așa cum spui acolo, deci ce să mai înțeleg din asta? Văd cum funcționează \"logica\" ta în atacurile pe care mi le aduci și-ți înțeleg neliniștile foarte bine și încerc să te ajut să-ți găsești pacea și liniștea.

Mă batjocorești, frate Alexandru, peste tot, ei bine, eu te binecuvântez și nădăjduiesc ca Dumnezeu să-ți ajute, așa cum numai El știe să facă lumină. Har și pace să-ți fie!

Raluca, mulțumesc pentru intervenție, eu înțeleg de unde înverșunarea asta, dar nădăjduiesc să reușească să-și găsească liniștea. Trebuie să rămânem blânzi și răbdători.

Ioana, mulțumesc, și eu cred că se susține textul și doar strict la nivel literar. La câtă poezie ermetică se scrie pe-aici, asta e nimic. \"Săptămână de săptămâni\", încă o dată, e numărătoare evreiască: de 7 ori o săptămână, adică cele 49/50 de zile dintre Înviere și Rusalii.

Corina, da, porumbeii nu vor ști, au întotdeauna nevoie de un tur de orientare în jurul pieței. Mulțumesc. Simt sprijinul tău întotdeauna.

multumesc pentru binecuvantare pentru rabdare blandete intelepciune altruism pentru tot ce ati facut pentru mine pentru a ma aduce pe calea cea buna

am decis / evident unilateral / ca un pacatos ce sunt sa nu va mai inoportunez cu micimea mea sufleteasca asa ca din acest moment ca o multumire pentru multele fapte bune facute pentru mine pentru rugaciunile inchinate domnului ca sa revin la normal sa imi gasesc linistea sufleteasca sa nu mai intru niciodata pe un text scris de dumneata sa nu mai comentez niciodata in urma domniei voastre si in general sa ma prefac ca nu existati

adica sa va adaug pe lista persoanelor cu care nu am nicio treaba de niciun fel

Vă mulțumesc. Să fie într-un ceas bun.

Calin,
am vazut comentariile. nu de poveste..., ci de poeme. de data asta de poeme/psalmi. felicitari!

Mie îmi place deosebit de mult, nu doar tonul mesianic ci și simbolistica bine aleasă, capacitatea de expresie, modul în care miracolul se comprimă și se transmite ca stare.

Petruț și Anca, vă mulțumesc mult pentru trecere, semne și bunăvoință. Mă bucur că v-a plăcut și că textul v-a vorbit. \"Miracolul se comprimă\", da, se comprimă.