Mediu
Printre mâncăi ce huzuresc sub soare,
Căci nu-i umbrește gândul sau cuvântul,
Poetul e o trestie gânditoare,
Adică e flămând de-l bate vântul.
0385.181
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Diviza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 23
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 4
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Diviza. “Poetul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-diviza/poezie/135875/poetulComentarii (38)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Știu că unii excelează
În poeme, maiestuos,
Carnea ei și-o etalează
...Și pe față și pe dos.
În poeme, maiestuos,
Carnea ei și-o etalează
...Și pe față și pe dos.
0
VM
Poeții au o lume-aparte
Și au memoria cam scurtă,
Prin spate se urăsc de moarte:
În față doar se bat... pe burtă.
Și au memoria cam scurtă,
Prin spate se urăsc de moarte:
În față doar se bat... pe burtă.
0
\"Ba nu-mi par deloc plăpânzi
Poeții, dragii de ei,
Cum să fie ei flămânzi
Când se măn\'că între ei?!\"
(Ioan Peia)
Mănâncă-se, nătăfleții!
Dar mă sperii uneori
C-or trece la prozatori
Când s-or termina poeții.
Poeții, dragii de ei,
Cum să fie ei flămânzi
Când se măn\'că între ei?!\"
(Ioan Peia)
Mănâncă-se, nătăfleții!
Dar mă sperii uneori
C-or trece la prozatori
Când s-or termina poeții.
0
Zadarnică e a lor ură
Cu poezia lor cu tot;
De se iubesc, de se înjură
Pe cititor îl doare-n cot.
Cu poezia lor cu tot;
De se iubesc, de se înjură
Pe cititor îl doare-n cot.
0
Mănâncă-se, nătăfleții!
Dar mă sperii uneori
C-or trece la prozatori
Când s-or termina poeții.
(Dănilă Florentina-Loredana)
Eu mă tem că au să treacă
Iute la epigramiști,
Mă vor încolți oleacă...
Dar tu, Theda, zău nu riști!
Dar mă sperii uneori
C-or trece la prozatori
Când s-or termina poeții.
(Dănilă Florentina-Loredana)
Eu mă tem că au să treacă
Iute la epigramiști,
Mă vor încolți oleacă...
Dar tu, Theda, zău nu riști!
0
Ioane cita dreptate ai. Cind ma uit in oglinda parca vad personajul tau:))
0
\"Eu mă tem că au să treacă
Iute la epigramiști,
Mă vor încolți oleacă...
Dar tu, Theda, zău nu riști!\"
( Ion Diviza)
Nu risc, nu te contrazic
În această chestiune.
Dar de-ai fi atent un pic,
Mie \"Theda\" nu mi-ai spune.
(Din câte știu, Theda își spusese Florina Daniela Bordieanu)
Iute la epigramiști,
Mă vor încolți oleacă...
Dar tu, Theda, zău nu riști!\"
( Ion Diviza)
Nu risc, nu te contrazic
În această chestiune.
Dar de-ai fi atent un pic,
Mie \"Theda\" nu mi-ai spune.
(Din câte știu, Theda își spusese Florina Daniela Bordieanu)
0
Vântul bată, cui ce-i pasă?
Singur lângă-a vorbei strune,
Se hrănește cu melasă
Ce din coadă va să sune!
Singur lângă-a vorbei strune,
Se hrănește cu melasă
Ce din coadă va să sune!
0
Ia și mai mănâncă și tu vreun poet, Antoane, poate ajungi să sameni mai mult cu personajul meu! :)
M-am luat de unul,
Ce mi-a trebuit?
Aveam zece puduri
Și-ncă-am mai slăbit!... :)
M-am luat de unul,
Ce mi-a trebuit?
Aveam zece puduri
Și-ncă-am mai slăbit!... :)
0
Sorry, Florinel!
Chiar că nu am fost atent.
Altminteri, involuntar, am împușcat doi iepuri dintr-o lovitură. :))
Grijă ai de prozator
Și eu de epigramist,
Dar suntem păpați de zor
De un frate ziarist!
Chiar că nu am fost atent.
Altminteri, involuntar, am împușcat doi iepuri dintr-o lovitură. :))
Grijă ai de prozator
Și eu de epigramist,
Dar suntem păpați de zor
De un frate ziarist!
0
VM
Măi poete, măi fârtate,
I-o zicală pe la noi:
Dacă bei, mi-ești ca un frate,
Dacă nu, îmi ești ca doi!
I-o zicală pe la noi:
Dacă bei, mi-ești ca un frate,
Dacă nu, îmi ești ca doi!
0
\"Grijă ai de prozator
Și eu de epigramist,
Dar suntem păpați de zor
De un frate ziarist!\"
(Ion Diviza)
Ziaristul nostru, cu toată măreția,
E în pericol mare să-și piardă sănătatea:
De-o atenta la mine, îi crește glicemia,
De te-o mânca pe tine, îi crește-aciditatea.
Și eu de epigramist,
Dar suntem păpați de zor
De un frate ziarist!\"
(Ion Diviza)
Ziaristul nostru, cu toată măreția,
E în pericol mare să-și piardă sănătatea:
De-o atenta la mine, îi crește glicemia,
De te-o mânca pe tine, îi crește-aciditatea.
0
DC
chiar si lipsa de mancare
un poet mare-o desfide
cand da cumva de parale
cumparand numai lichide
p.s.
vazandu-l odata lat
intr-un colt de cabaret
eu mi-am zis: acest poet
nu-i animal de uscat
un poet mare-o desfide
cand da cumva de parale
cumparand numai lichide
p.s.
vazandu-l odata lat
intr-un colt de cabaret
eu mi-am zis: acest poet
nu-i animal de uscat
0
Dacă-n cot îl doare rău,
Sigur e din lovitură,
Fiindcă altfel nu cred, zău,
Că ar fi de la lectură.
(ioan peia)
Poate s-a împiedicat
Sărămănelu-n vreo silabă,
Dar cum văd că-i afumat,
Cred că și-o fi rupt...o labă.
Sigur e din lovitură,
Fiindcă altfel nu cred, zău,
Că ar fi de la lectură.
(ioan peia)
Poate s-a împiedicat
Sărămănelu-n vreo silabă,
Dar cum văd că-i afumat,
Cred că și-o fi rupt...o labă.
0
Vântul bată, cui ce-i pasă?
Singur lângă-a vorbei strune,
Se hrănește cu melasă
Ce din coadă va să sune!
(Miruna Dima)
Se grănește cu melasă,
Uneori și cu pupici,
De aceea vin la masă
Și se-ncleie mulți pe-aici.
Singur lângă-a vorbei strune,
Se hrănește cu melasă
Ce din coadă va să sune!
(Miruna Dima)
Se grănește cu melasă,
Uneori și cu pupici,
De aceea vin la masă
Și se-ncleie mulți pe-aici.
0
Măi poete, măi fârtate,
I-o zicală pe la noi:
Dacă bei, mi-ești ca un frate,
Dacă nu, îmi ești ca doi!
(Vasile Mihai)
Auzii și eu odată
Vorba asta la un chef:
Dacă-mi torni, mi-ești ca un frate,
De mă torni... te-or face șef.
I-o zicală pe la noi:
Dacă bei, mi-ești ca un frate,
Dacă nu, îmi ești ca doi!
(Vasile Mihai)
Auzii și eu odată
Vorba asta la un chef:
Dacă-mi torni, mi-ești ca un frate,
De mă torni... te-or face șef.
0
\"De mă torni... te-or face șef.\" (Ion Diviza)
Eu țintesc de mult șefia,
S-o capăt n-am reușit,
Dar acum m-am deslușit:
Îmi deschid turnătoria!\"
Eu țintesc de mult șefia,
S-o capăt n-am reușit,
Dar acum m-am deslușit:
Îmi deschid turnătoria!\"
0
Ziaristul nostru, cu toată măreția,
E în pericol mare să-și piardă sănătatea:
De-o atenta la mine, îi crește glicemia,
De te-o mânca pe tine, îi crește-aciditatea.
(Dănilă Florentina-Loredana)
Cu noi înc-o termină bine,
Dar poa\' să dea peste-un poet -
Sirop cu miere de albine;
Și zău că face diabet.
E în pericol mare să-și piardă sănătatea:
De-o atenta la mine, îi crește glicemia,
De te-o mânca pe tine, îi crește-aciditatea.
(Dănilă Florentina-Loredana)
Cu noi înc-o termină bine,
Dar poa\' să dea peste-un poet -
Sirop cu miere de albine;
Și zău că face diabet.
0
vazandu-l odata lat
intr-un colt de cabaret
eu mi-am zis: acest poet
nu-i animal de uscat
(dumitru cioaca-genuneanu)
Nu c-aș fi cu el de-o teapa,
Dar vă spun de-un tip ciudat:
Fără vodcă sta în apă
Ca peștele pe uscat.
intr-un colt de cabaret
eu mi-am zis: acest poet
nu-i animal de uscat
(dumitru cioaca-genuneanu)
Nu c-aș fi cu el de-o teapa,
Dar vă spun de-un tip ciudat:
Fără vodcă sta în apă
Ca peștele pe uscat.
0
Eu țintesc de mult șefia,
S-o capăt n-am reușit,
Dar acum m-am deslușit:
Îmi deschid turnătoria!\"
(Dănilă Florentina-Loredana)
Cu turnatu-acu-i nasol
Și pe linia șefiei.
Doar pe Cioacă, dracul gol,
Poate să îl torni soției...
S-o capăt n-am reușit,
Dar acum m-am deslușit:
Îmi deschid turnătoria!\"
(Dănilă Florentina-Loredana)
Cu turnatu-acu-i nasol
Și pe linia șefiei.
Doar pe Cioacă, dracul gol,
Poate să îl torni soției...
0
Au băut cît au băut,
Cu privirile năuce,
Până când, răpuși de cnut,
Au ajuns și frați... de cruce.
(ioan peia)
Nu sunt frate cu tâlharul,
Nu sunt rob la vreun calmuc,
Eu acasă-mi beau paharul...
La soție sub papuc!
Cu privirile năuce,
Până când, răpuși de cnut,
Au ajuns și frați... de cruce.
(ioan peia)
Nu sunt frate cu tâlharul,
Nu sunt rob la vreun calmuc,
Eu acasă-mi beau paharul...
La soție sub papuc!
0
\"Cu turnatu-acu-i nasol
Și pe linia șefiei.
Doar pe Cioacă, dracul gol,
Poate să îl torni soției...\"
(Ion Diviza)
Eu nu torn soțiilor soții,
Nu-s dăruită cu-acest har.
Mai bine-l torn într-un pahar
Și ne-om cinsti din el cu toții.
Și pe linia șefiei.
Doar pe Cioacă, dracul gol,
Poate să îl torni soției...\"
(Ion Diviza)
Eu nu torn soțiilor soții,
Nu-s dăruită cu-acest har.
Mai bine-l torn într-un pahar
Și ne-om cinsti din el cu toții.
0
Eu văd că pui de o agapă,
Aud cum sticla o desfaci,
La prozatori le toarnă apă
Și vin la cei...ce îs cu draci. :)
Aud cum sticla o desfaci,
La prozatori le toarnă apă
Și vin la cei...ce îs cu draci. :)
0
\"La prozatori le toarnă apă
Și vin la cei...ce îs cu draci. :)\"
(Ion Diviza)
Ioane, fiindcă te cunosc,
Ție-o să-ți torn un roșu vin.
Iar criticilor le fac rost
De un butoi plin cu pelin.
(sau cu venin? Nu, că d-ăla au ei destul...:)
Și vin la cei...ce îs cu draci. :)\"
(Ion Diviza)
Ioane, fiindcă te cunosc,
Ție-o să-ți torn un roșu vin.
Iar criticilor le fac rost
De un butoi plin cu pelin.
(sau cu venin? Nu, că d-ăla au ei destul...:)
0
Să nu le torni, te rog, pelin...
Te duce dracu în ispită?
Ei cât sunt treji scriu mai puțin,
Iar beți...lovesc și cu copita!
Te duce dracu în ispită?
Ei cât sunt treji scriu mai puțin,
Iar beți...lovesc și cu copita!
0
\"Iar beți...lovesc și cu copita!\" (Ion Diviza)
Eu n-am știut cu li-i năravul,
Credeam c-a scrie doar le place.
Dar nu consum pelin de dragul
Unor ilustre dobitoace.
Eu n-am știut cu li-i năravul,
Credeam c-a scrie doar le place.
Dar nu consum pelin de dragul
Unor ilustre dobitoace.
0
De soartă, dragă, n-ai să fugi
Nici de-adversarii \"de idei\",
Dar cât pelin ar fi să sugi
Ca să ajungi și tu ca ei!
Nici de-adversarii \"de idei\",
Dar cât pelin ar fi să sugi
Ca să ajungi și tu ca ei!
0
Se grănește cu melasă,
Uneori și cu pupici,
De aceea vin la masă
Și se-ncleie mulți pe-aici.
(Ion Diviza)
La masă-ndestulată vin
Pupici și bobârnaci să-mpartă
Și totu-n tot ar fi divin
De nu ar fi pe lume... artă!
Uneori și cu pupici,
De aceea vin la masă
Și se-ncleie mulți pe-aici.
(Ion Diviza)
La masă-ndestulată vin
Pupici și bobârnaci să-mpartă
Și totu-n tot ar fi divin
De nu ar fi pe lume... artă!
0
Se grănește cu melasă,
Uneori și cu pupici,
De aceea vin la masă
Și se-ncleie mulți pe-aici.
(Ion Diviza)
La masă-ndestulată vin
Pupici și bobârnaci să-mpartă
Și totu-n tot ar fi divin
De nu ar fi pe lume... artă!
Uneori și cu pupici,
De aceea vin la masă
Și se-ncleie mulți pe-aici.
(Ion Diviza)
La masă-ndestulată vin
Pupici și bobârnaci să-mpartă
Și totu-n tot ar fi divin
De nu ar fi pe lume... artă!
0
De-mroașcă miere sau venin,
De scuipă-njurături de drac,
Îi iartă Spiritul Divin
C-așa sunt ei, nu știu ce fac.
De scuipă-njurături de drac,
Îi iartă Spiritul Divin
C-așa sunt ei, nu știu ce fac.
0
IP
Îndrăznesc, încercând să aduc o modestă contribuție la frumusețea epigramei, o corecție mică de ritm. Parcă ar merge mai bine așa:
Printre mâncăi ce huzuresc sub soare,
Neobosit își seamănă cuvântul;
O trestie-i poetul, gânditoare...
Adică e flămând de-l bate vântul.
Și replica:
Bate-n trestii vântul luncii
Și tot clatină verdetul;
Pe sub mesele speluncii
Setea clatină poetul!
Printre mâncăi ce huzuresc sub soare,
Neobosit își seamănă cuvântul;
O trestie-i poetul, gânditoare...
Adică e flămând de-l bate vântul.
Și replica:
Bate-n trestii vântul luncii
Și tot clatină verdetul;
Pe sub mesele speluncii
Setea clatină poetul!
0
Setea clatina poetii,
Situatia e grava:
Nu se vor ei beti ca betii
Ci-mbatati se vor de slava!
Multumesc pentru sugestie, am sa schimb, probabil.
Situatia e grava:
Nu se vor ei beti ca betii
Ci-mbatati se vor de slava!
Multumesc pentru sugestie, am sa schimb, probabil.
0
De-as fi fost si io poet
Poate nu mancam confratii
Ca intram in fibrilatii
De-as fi fost si io poet
De-as fi fost si io poet
Sa fiu trestie cu ganduri
Ma citeau toti printre randuri
De-as fi fost si io poet
De-as fi fost si io poet
Poate ca eram flamand
De estetic si de gand
De-as fi fost si io poet
Dar asa, mai scriu in proza
Cate-un rand incet-incet
Nu e viata mea chiar roza:
As fi vrut sa fiu poet!
PS:Am intalnit poeti si intr-adevar toti erau \"flamanzi de-i batea vantul\".
Poate nu mancam confratii
Ca intram in fibrilatii
De-as fi fost si io poet
De-as fi fost si io poet
Sa fiu trestie cu ganduri
Ma citeau toti printre randuri
De-as fi fost si io poet
De-as fi fost si io poet
Poate ca eram flamand
De estetic si de gand
De-as fi fost si io poet
Dar asa, mai scriu in proza
Cate-un rand incet-incet
Nu e viata mea chiar roza:
As fi vrut sa fiu poet!
PS:Am intalnit poeti si intr-adevar toti erau \"flamanzi de-i batea vantul\".
0

Poeții, dragii de ei,
Cum să fie ei flămânzi
Când se măn\'că între ei?!