Poezie
despre dragoste
al doilea text
1 min lectură·
Mediu
în acel oraș
oamenii se temeau să se îndrăgostească
noaptea își camuflau inevitabilul coșmar
în jocuri interminabile de societate
și bon ton
admirînd inutilități stradale
numărau infinitul pipăind stelele
inhibați adormeau
în spatele măștilor
sperînd o moarte candidă
evisceratoare de nostalgii absurde
o pace adîncă îi transforma
într-o mlaștină perfectă
doar dimineața le deschidea rănile
pentru o zi aproximativă
iubirea pîndea
ca un fel de entropie
084.619
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Virgil Titarenco
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 66
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Virgil Titarenco. “despre dragoste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/virgil-titarenco/poezie/128534/despre-dragosteComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TM
a naibii entropie, Virgil! :)
Mi se pare putin complicat poemul, iar din punctul de vedere al formei, urechea mea muzicala inregistreaza cateva cuvinte care incep cu \"in\" prea aproape unele de altele: inevitabil, interminabile, inutilitati, infinit, inhibati...
altfel as zice un poem...de bon ton
Mi se pare putin complicat poemul, iar din punctul de vedere al formei, urechea mea muzicala inregistreaza cateva cuvinte care incep cu \"in\" prea aproape unele de altele: inevitabil, interminabile, inutilitati, infinit, inhibati...
altfel as zice un poem...de bon ton
0
vorbeam azi aiurea despre tinuta obligatorie in locuri care cer asta... spuneam despre frac si rochiile sobre de seara ca nu sunt altceva deact biste uniforme ale elegantei, o alta limitare a multelor nonlibertati stralucitoare... poemul tau parca ar continua intr-un fel discutia asta a mea cu un interlocutor oarecare... poemul tau vorbeste parca de uniforma sufletelor din acel oras... din acea lume as spune... of, ochii astia ai dumitale care vad al naibii pe dinauntru... imi place mult ceea ce ai scris...si forma si consoanele apasate... au rostul lor..
0
...ca mare noroc ai avut ,draga V.Titarenco, cind ai dat de izvorul inspiratiei.....ca uite, nu te lasa sa te prapadesti prin circiumi, prin sedinte, prin deplasari...si poate chiar o faci, dar ne mai lasi si pe noi cei risipiti si mizgaliti de soarta sa \"respiram\" parca noi ginduri la care le-au iesit petele la spalat!!! pe curind, anni-lorei
0
Ideea poeziei tale e superba, mi-a placut foarte mult, dar cred ca te pierzi prea mult in cuvinte complicate cand ai putea sa exprimi aceleasi sentimente si prin simplitate.In fond, simplitatea face totul. Bine, asta nu inseamna ca nu e bine asa sau ca nu trebuie folosite neologismele, cum zice nea Pruteanu:); eu sper ca ia prins ideea.
drag, dana
drag, dana
0
\"ai prins ideea\", nu \"ia prins ideea\"
sorry, e seara si sunt obosita
sorry, e seara si sunt obosita
0
in acel oras
goi oamenii de dansii
goleau instincte in vise pierdute
paharele goale plangeau cioburile in urma lor
diminetile cautau iubiri ratacite
cu drag,Tego
goi oamenii de dansii
goleau instincte in vise pierdute
paharele goale plangeau cioburile in urma lor
diminetile cautau iubiri ratacite
cu drag,Tego
0
sa nu ma intelegi, si totusi risc.....exista probabil un mare spatiu in care ne gasim, ne simtim si acum iti propun sa ma crezi ca de prea multe ori m-a uimit de unde va inspirati voi, poetii...acesti buni, da , adinci de poeti....si azi l-am regasit pe Virgil Diaconescu-Dumitru...cautindu-ti rindurile...si ma simt obligata sa-ti multumesc ca ii porti numele si amindoi bogati in har....ce binefacere pentru noptile mele , aici , departe, si totusi atit de aproape datorita voua...de poezie!
0

După ce m-am izbit de ideea fricii de dragoste, poema m-a liniștit spre final, făcându-mă să o percep ca un teren în care haosul este dirijat poetic, controlat cu măsura puterii creației ei (cel puțin entropia este cea care mi-a deschis viziunea aceasta). Am remarcat cu surâs aparenta antiteză dintre titlu și text, stereotipic sub un astfel de titlu te aștepți la dezvăluiri de iubire, nu la frustrările ei generalizate în masă.
Dacă aberez, să mă ierte poetul: este clar însă că poezia deține un soi de actualitate, de unde și \"inevitabilele coșmaruri\".
Cum e însă \"mlaștina perfectă\"?! Uniformizare, spirit de turmă?! :)Nu e prea mult?!
prietenesc,
Livia