Poezie
Stop cadru
delir
1 min lectură·
Mediu
față în față cu zdrențe de începuturi
visam că îmi vor crește aripi și mai visam
interminabil
că pe ambele părți ale saharei
cresc păduri
virgine într-o lume născută bătrână
nu pot suporta liniștea
îmi face bucățele auzul
stop cadru
beat de oboseala fiecărei zile
mă târăsc prin secunde răvășite
melc nebun proiectând viteza
pe un ecran panoramic
mi-e rău de bine
de tine
de când m-ai luat pe datorie
de la moarte
mi-e sete sa mai mor puțin
numai să mai pot fi cu tine
mi-e din nou
soare de tine
cu inima strânsă între dinți
suntem
doar curcubeul răsfrânt
la streașina armurii ruginite
în care zeii dorm
surâzând pe cristalinul unui mâine
cu tine
044.520
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihai
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihai. “Stop cadru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihai-0006798/poezie/110293/stop-cadruComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mihai, miști cadrele din \"păduri virgine\" în sahare (aici aș fi schimbat un pic) și, după un început stângaci, desfășori o frumuoasă curgere:
\"nu pot suporta liniștea
îmi face bucățele auzul\"
apoi se-ncurcă firele în \"melcul nebun\" ce proiectează viteza pe un ecran panoramic, dar se descurcă iar firul poeziei când spui:
\"mi-e rău de bine
de tine
de când m-ai luat pe datorie
de la moarte
mi-e sete sa mai mor puțin
numai să mai pot fi cu tine\" (Aici rămn un pic mai mult în cadru, căci îmi place imaginea și gândul tău elegant trăit)
Și după câteva cadre la care nu adaug deocamdată nimic (ba da, imaginea curcubeului pe armură mi-a plăcut), ajung la ultima imagine, reușită:
\"pe cristalinul unui mâine
cu tine\"
Pe mâine, Mihaie, cristalinul meu te întrezărește ușor. :))
Binețe,
Ela
\"nu pot suporta liniștea
îmi face bucățele auzul\"
apoi se-ncurcă firele în \"melcul nebun\" ce proiectează viteza pe un ecran panoramic, dar se descurcă iar firul poeziei când spui:
\"mi-e rău de bine
de tine
de când m-ai luat pe datorie
de la moarte
mi-e sete sa mai mor puțin
numai să mai pot fi cu tine\" (Aici rămn un pic mai mult în cadru, căci îmi place imaginea și gândul tău elegant trăit)
Și după câteva cadre la care nu adaug deocamdată nimic (ba da, imaginea curcubeului pe armură mi-a plăcut), ajung la ultima imagine, reușită:
\"pe cristalinul unui mâine
cu tine\"
Pe mâine, Mihaie, cristalinul meu te întrezărește ușor. :))
Binețe,
Ela
0
Daca \"față în față cu zdrențe de începuturi\" puteai visa ca-ti vor creste aripi cu siguranta ai nimerit drumul cel bun. Putin te contrazic: cel ce poate visa asa nu are nimic in comun cu lumea \"născută bătrână\"...
Am adoptat aceeasi viteza de proiectie imprimandu-mi pe retina (si nu numai)urmatoarele versuri
\"mi-e rău de bine
de tine
de când m-ai luat pe datorie
de la moarte
mi-e sete sa mai mor puțin
numai să mai pot fi cu tine
mi-e din nou
soare de tine\"
Imaginile au ramas acolo. S-au proiectat, reproiectat...
Ultima strofa mi-a parut putin lungita dar depinde de perceptie. \"Stop cadru\"
Am adoptat aceeasi viteza de proiectie imprimandu-mi pe retina (si nu numai)urmatoarele versuri
\"mi-e rău de bine
de tine
de când m-ai luat pe datorie
de la moarte
mi-e sete sa mai mor puțin
numai să mai pot fi cu tine
mi-e din nou
soare de tine\"
Imaginile au ramas acolo. S-au proiectat, reproiectat...
Ultima strofa mi-a parut putin lungita dar depinde de perceptie. \"Stop cadru\"
0
VM
Dragele mele,
In primul rand vreau sa va multumesc pentru ca ati deschis usa versurilor si gandurilor mele cu atata delicatete si suflet.
Dana, cred ca stii acum ce e cu zdrentele acelea, inceputul trebuie sa fie ca o eliberare, sau cel putin asa a fost in cazul meu. Feronia a intuit cum e cu visul aripilor dincolo de zdrente :). Pana si melcul are rolul lui acolo, mai citeste o data si o sa vezi ;). Teama si dor, da... Dar nu pentru multa vreme :).
Ela, ma bucur mult ca ti-a placut, macar partial. Melcii intotdeauna incurca itele, nu? :) Dar si melcul, si padurile, si saharele au cate un rol de jucat... Poate mai las sa se sedimenteze cateva zile, sa vedem ce facem cu inceputul, pastrand totusi simbolurile.
Feronia, ai dreptate cu ultima stofa, e putin intinsa. O sa o comprim putin. In rest, ce sa iti mai spun? Ai intuit bine sensurile si ma bucur ca ai pastrat cateva dintre imagini pentru a le proiecta si reproiecta...
Va mai astept, cu drag,
Mihai
In primul rand vreau sa va multumesc pentru ca ati deschis usa versurilor si gandurilor mele cu atata delicatete si suflet.
Dana, cred ca stii acum ce e cu zdrentele acelea, inceputul trebuie sa fie ca o eliberare, sau cel putin asa a fost in cazul meu. Feronia a intuit cum e cu visul aripilor dincolo de zdrente :). Pana si melcul are rolul lui acolo, mai citeste o data si o sa vezi ;). Teama si dor, da... Dar nu pentru multa vreme :).
Ela, ma bucur mult ca ti-a placut, macar partial. Melcii intotdeauna incurca itele, nu? :) Dar si melcul, si padurile, si saharele au cate un rol de jucat... Poate mai las sa se sedimenteze cateva zile, sa vedem ce facem cu inceputul, pastrand totusi simbolurile.
Feronia, ai dreptate cu ultima stofa, e putin intinsa. O sa o comprim putin. In rest, ce sa iti mai spun? Ai intuit bine sensurile si ma bucur ca ai pastrat cateva dintre imagini pentru a le proiecta si reproiecta...
Va mai astept, cu drag,
Mihai
0

ma intreb, de ce ai folosit melcul?
o lume nascuta batrana, o lume cu linistea grea, o lum ein care iti e dor si teama in acelasi timp. o lume in car esa poti spune totusi
STOP CADRU