Poezie
Aceluia ce vine
...și n-a venit
1 min lectură·
Mediu
Aceluia ce vine
I-am așternut hlamida
Pe pietrele sparte ale plajei
Fecioare despletite
Au șters cu părul lor nisipul
Spre-al face demn de cinste.
Aceluia ce vine
I-am făcut jilț regesc
Adus tocmai de neguțătorii de la Lipsca
Cu brocart roșu i-am însemnat noi drumul
Și sclavii i-am aprins
Să afle calea
Dar n-a venit.
Sau poate-a fost aici.
Poate fu cerșetorul ce slugile afară
L-au aruncat prea iute.
Sau poate fu femeia
Ce-naintea bidiviilor mândri
Își aruncă copilul.
Sau poate nu fu nimeni
Dacât măturătorul
Ce cu-ale lui mișcări ample
Mătură timpul peste noi.
023.547
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eugen Galateanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Eugen Galateanu. “Aceluia ce vine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-galateanu/poezie/104274/aceluia-ce-vineComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ELIn tot poemul tau, nu stiu de ce, simt misterul asteptarii lui Godot. Imi place tare mult inceputul: \"Aceluia ce vine
I-am așternut hlamida
Pe pietrele sparte ale plajei
Fecioare despletite
Au șters cu părul lor nisipul
Spre-al face demn de cinste.\"
Sa ne mai incinti astfel, Genule!
Drag, Ela
I-am așternut hlamida
Pe pietrele sparte ale plajei
Fecioare despletite
Au șters cu părul lor nisipul
Spre-al face demn de cinste.\"
Sa ne mai incinti astfel, Genule!
Drag, Ela
0
Că nu ți-e neapărat amic
Și acela poate fi oricine
De la bogat pân-la calic...