Mediu
tu vorbești ca și cum ai dansa. lași cuvintele să se cabreze puțin apoi ele se așează în mine și îmi stârnesc setea.
tac. dansul tău se scurge tot în pământ. întotdeauna aștept sfârșitul. un oftat o penumbră. sfârșitul e o petală.
nu ating nimic. transparențele mă înspăimântă. și setea la fel. mi-aș dori să existe un fruct uriaș foarte zemos în care să trăim amândoi. ca două semințe care se iubesc înainte de coacere.
pielea mea nu mai are atingere. nu mai are dulce-amar. înfloresc prea repede. nu știu cum să mă opresc.
044.043
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “pomelo.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/241225/pomeloComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
am uneori impresia că șoaptă ta e mereu aceeași. dar că ai totuși răbdarea de o a repeta altfel, până ce devine inteligibilă sufletului. o îmblânzire a morții. în doi. asta învăț eu despre iubire de aici.
0
șoapta și nu șoaptă, de a o și nu de o a. uf, somn bun urez
0
ioana, chiar si in personale vorbesti numa in pilde ca thailandezii :P
0
Mădălina, jurnalul are vocea lui...moartea a ei, dar uneori vocile seamănă. mulțumesc.
Iulian, de pildă?...:)
Iulian, de pildă?...:)
0
