numele era mai important

am pastrat o libelula \'impaiata\' ani de zile, fiindca-mi aducea aminte de un el, care ma vedea libelula lui. era bine. :)
angela, off topic, eu astept reportul ala ce ma va lumina in ale consilierii filosofice.
ontopic, m-a patruns, brrrr, ce taie, vantul tau samurai m-a patruns pana-n maduva, sau pana-n maruntaie.
te vad si eu verde, acoperita cu mainile lui crengi, si in lumea asta, cand il gasesti pe El, dupa aia, mereu, esti doar tu si el.
cu aceeasi deosebita placere a lecturii.

libertatea de a simți
filme întregi despre cancer, inceputul e reusit, poate fara cancer, sau cel putin asa ar fi pe gustul meu, pentru ca apoi vii si spui despre batrani.
mi-a placut mult:vantul samurai, pletele sabie.
mcm

Anca,
iti multumesc pentru ca ma vezi verde. deci am ghicit cu libelula, ha?

offtopic - scriu la raport. il public cand e gata neaparat. dar e important sa fie foarte bine scris, de altfel \"cainii\" de garda ma pun pe foc!

Carmen,
ma fascineaza cancerul. si batranii.
vantul samurai imi place si mie :)

Angela, libelula ta e inca pe text! Parca am fi gandit telepatic!

Acesta este un poem aparte, cu elemente noi in constructie, tesatura launtrica a ta, inobilandu-te. Frumos, meditativ, demn de a fi recitit.
Cu simpatie,
JO

batranii care isi sufleca trupul,
iar trupul devine tot mai greu
cu fiecare zi ce isi depune strat dupa strat
lumina
pe oasele ce devin stravezii
pana cand
cu totul dispar
de te intorci mirat si ii cauti
printre pietre
printre alte fiinte
cuprinse de lut
prin vantul care susura bland,
iar ei
ei nu sunt

nu mai sunt

(aceasta este doar o dovada
a iubirii
pentru cei ce mor,
cancerul este doar o forma de a muri,
poti sa mori oricum,
in fiece zi,
conteaza cum vei trai
pana cand nu vei mai fi)

Am ascultat cu placere
si in continuare ascult.

Cu prietenie,
PT.

P.S.: Libelula este simbolul spiritului intrupat (simbol al vietii, sufletul), precum majoritatea sburatoarelor, semnificand de asemeni norocul, cautarea (instabilitatea), fragilitatea si delicatetea, dar si implinirea (libelula este semn al verii - prin zbor este asociata focului; acelasi simbol se regaseste in oul-pamant ce devine pasare-foc; este vorba de o metamorfoza catre care sufletul tinde). Transformarea ei in adult se face prin metamorfoza. De aici si semnul de trecere care este asociat libelulei, de alternanta nastere-moarte-renastere. Subsecvent si asocierea ei cu semnificatii malefice (moartea).

Pentru ca orice metamorfoza implica in primul rand o moarte.

Pentru ca orice metamorfoza implica in primul rand o moarte.

mi-e bine sa te stiu in aer
raportul ?

sunt jocuri periculoase, reale și bine-trasate - \"măruntaiele mele desenează două linii roșii pe o hârtie albastră\" - superb!
mi-o plăcut acest întreg, un puțin care cuprinde aproape TOT, lăsând o senzație de lăsare \"în/vi/se\".
am remarcat, în mod deosebit, \"vântul/ samurai își pregătește pletele sabie / nici un cuțit nu mă face să tremur\" - aici cred (yo) că-i punctul forte al textului, nodul care ține strâns trupul de versuri.
felicitări.

cu stimă, Cornel Ghica

te-am botezat, scuze
angela.

nu am fst niciodata o carmencico, dar e simbolic. și îmi place ;)
mulțumesc de trecere și semn

nu taie precum cuvintul...si Angela stie cum sa-l puna...in poezia asta:)...
cu placerea lecturii,
C

multumesc de trecere.
orice cuvant stie sa taie. depinde cum il tii intre palme :)

cu drag
angela