Dumnezeu l-a privit din imaginea desenată de aburul respirației mele

Multă forță degetelor tale care au construit aceste imagini Teodor!

Am să numesc pasajele care mi-au plăcut desene, ca să-mi rămână în suflet și un Dume de poezie vizuală: îmi amintesc ningea pufos... / mă afund în singurătatea cărnii / aerul umed se strecoară în mine / din ochiul meu respiră o altă lume
din care moartea a plecat
furiș într-o noapte

succes
cu drag, Silvia

Traire profunda. Nici nu stiu daca ar trebui sa intervin, sa opresc magia. E mina intinsa in lumea de dincolo. E intensa traire a freamatului fara inteles pentru ceilalti. Si imaginea degetelor ce par lucii, atunci cind celelalte intra in meditatie.

\"În corpul plin de dorinți
pășea Dumnezeu\"
Nu știu dacă ar trebui să spun că e un univers cald și blând în poezia ta, dacă să o savurez în tăcere și să mă bucur, dacă să tac și...
Încântată de lectură,
tincuța

Teodor, m-am recunoscut în privirea ta către Dumnezeu prin chipul mamei. Uneori trebuie să gândim despre asta, dar nu numai să gândim ci să și scriem!!! și nu numai să scriem ci să murim pentru asta.
Cu stimă
PP

Doamne, cata singuratate nu este in carnea noastra ...
Poem plin, congruent cu Frumosul si Inima Ratiunii.
Nu pot spune decat ca e nevoie in site-ul nostru si de oameni mai intelepti care sa puna in poem ceva din nisipul auriu al Sapientiei...
Va felicit, Domnule Teodor.
Sunteti un Domn.
Valeriu

Doamne, cata singuratate nu este in carnea noastra ...
Poem plin, congruent cu Frumosul si Inima Ratiunii.
Nu pot spune decat ca e nevoie in site-ul nostru si de oameni mai intelepti care sa puna in poem ceva din nisipul auriu al Sapientiei...
Va felicit, Domnule Teodor.
Sunteti un Domn.
Valeriu

silvia,
punctele văzute de tine sunt esențe care prelucrate ar desfășura durerera
desigur că nu voi explica textul pentru singurul motiv de a nu-i priva pe ceilalți cititori de plăcerea lecturii și interpretării mesajului din unghiul fiecăruia.mă bucură mult prezența ta.te aștept ca pe un oaspete drag
mii de mulțumiri, silvia

liviu-ioan mureșan,
da, cuvântul nerostit e magie. mulțumesc de profunzimea lecturii tale. gândești dincolo de rostirea cuvântului. îmi place modul tău de abordare.
același, teodor dume

tincuța,
vizita ta în pagina mea e un prilej de bucurie. tocmaiîn momentulpostării commului tău mă pregăteam să-i elaborez și eu unul pe ieduții, numai că am sistat cuvintele pentru a nu se crede că ne comentăm reciproc.așa că telepatia lucrează...
mulțumesc de sinceritatea vorbelor tale. te mai aștept

și pe voi prieteni, să veniți întru odihnă sufletească.
mulțumiri vouă tuturor care mi-ați fost oaspeți
vă dăruiesc o firimiturădin inima mea

cu prietenie,
teodor dume,

pasesc in virful picioarelor prin textul tau, e atit de rupt din tine incit nu permite cititorului decit sa il traga adinc in piept.
Vulnerabilitatea este contagioasa, multumesc.
Cu prietenie,
Corina

domnule petrache,
mulțumiri de semn.
da, toți ne regăsim în privirea mamei. ea este miezul nevăzut al sufletului din noi. la buna citire, prietene!

domnule valeriu,
vizita în pagina mea e o încântare. mulțumesc mult pentru felicitare și semn
da, singurătatea vindecă dar uneori doare la fel de mult precum o rană vie. ea arde mocnit.


corina gina,
mă aplec în fața cuvântului tău rostit din suflet. mulțumesc de semn. te mai aștept ca pe un oaspete de onoare

mă închin în fața trecerii voastre prin durerea tăcută a cuvântului meu desecat azi de voi și apoi respirat ca pe o tăcere...

cu drag, prieteni
teodor dume,