Buzău 2008 - primul meu festival de epigramă

În zilele de 9-11 mai 2008 a avut loc la Buzău Ediția a IX-a a Festivalului Național de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”. Trimisesem și eu câteva texte în concurs, fără prea mari speranțe. Spre plăcuta mea surprindere, am primit de la gazda festivalului, domnul Mihai Sălcuțan, o invitație să particip la festivități.
M-am urcat în mașină, am luat-o pe nevastă-mea alături (nu mai văzuse niciodată Buzăul) și m-am prezentat la locul de întâlnire. Acolo am constatat cu emoție că mă aflu într-o companie selectă – domnii Mihai Cimpoi - președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Ștefan Cazimir - umorist de marcă, profesor universitar, George Corbu - Președintele Uniunii Epigramiștilor din România, Mihai Sălcuțan - vicepreședintele UER, Valerian Lică – Redactor Șef al Revistei Epigrama, Elis Râpeanu, autoarea unei teze de doctorat cu tema “Epigrama”, precum și alți câțiva zeci de invitați - președinți de Cenacluri din țară și epigramiști reputați. Dintre cei cunoscuți de pe agonia am avut plăcerea să-l cunosc pe Ion Diviza și s-o revăd pe Florentina- Loredana Dănilă.




Organizarea a fost fără reproș, la cele mai înalte cote. Din auzite se pare că niciun alt festival nu asigură condiții de cazare, masă și desfășurare a lucrărilor atât de bune.

Vineri după- amiază a avut loc o masă rotundă “Cu umorul nu-i de glumit”. Printre multe teme interesante, s-a vorbit despre epigramiștii de pe site-urile literare, ca pepinieră pentru creșterea numărului și scăderea mediei de vârstă a membrilor UER. Domnul Corbu a pomenit numele Laurențiu Ghiță și Dan Norea ca fiind un real câștig pentru epigrama românească. Evident, m-am bucurat, dar mi-am propus să trag după mine cât mai mulți epigramiști de pe site, știți cu toții câte valori există aici.



Sâmbătă dimineață am început cu o serie de fotografii în piața din fața hotelului Pietroasa, am continuat cu vizitarea unor expoziții la Muzeul Județean, după care a urmat un spectacol de gală în sala Teatrului “George Ciprian”. Mai întâi au fost invitate pe scenă câteva serii de invitați, care au citit epigrame sau, cum a fost cazul Loredanei Dănilă, texte umoristice. Printre ei, am încercat și eu să-mi înving tracul și să recit cât mai artistic.



A urmat festivitatea de premiere. Știind cât îmi doream altădată să aflu rezultatele concursurilor, voi enumera toate premiile. Trebuie menționată o informație referitoare la criteriile de stabilire a ierarhiei la concursul de epigramă: nu s-a avut în vedere numai notarea uneia dintre epigrame, ci și aprecierea celorlalte.

Concursul Național de Creație Literară

1. Carte de epigramă, volume de autor:
Premiul I – Gheorghe Bâlici, din Chișinău, pentru volumul “Cu limba de un hexametru”
Premiul II – Iulian Bostan, din Galați, pentru volumul “Dulce-amar”
Premiul III – Eugen Albu, din Cluj-Napoca, pentru volumul “Mare e grădina ta doamnă”
2. Proză umoristică:
Dan Căpruciu, din Galați, pentru volumul “Sărutul Afroditei”

Concursul Național de Epigramă cu temele: “Toate vechi și 9 toate” și “Þinut și spiritualitate buzoiană”

Locul I – Nichi Ursei, din Râmnicu Vâlcea

Durerea românului

Sunt vechi mai toate ce vă spun
Dar am în ochi un bob de rouă:
Ca să avem un trai mai bun
Lipsește-o… guvernare nouă !

Locul II – Mihai Moleșag, din Tulcea

Ora de vară a unui tip conservator

Când timpul zboară ca lovit de streche
Și orele se schimbă, una-două,
El se trezește tot la ora veche
Adică, practic, după ora nouă.

Locul III – Gheorghe Constantinescu, din Brașov

La vârsta a treia

Viața e un chin
Și mereu când plouă,
Vechi dureri revin
La vertebra 9 !

Mențiune 1 – Elis Râpeanu, din București

Invitație permanentă la o renumită mănăstire buzoiană

De ce aleșii, bunăoară,
Coboară la Buzău tot anu’ ?
Că-i singurul oraș din țară
Ce te îmbie cu Ciolanu.

Mențiune 2 – Emil Ianuș, din Horodnic, Suceava

Ediției 2008, absolut NOUÃ

Despre festival, zic vouă,
Că Buzăul iar se-ntrece
Cu-o ediție chiar NOUÃ…
(Fiin’că următoarea-i ZECE!)

Concursul Național de Epigramă cu tema “Vasile Voiculescu”

Locul I – Ionel Negruț, din Brăila

V. Voiculescu

Prin mărețele creații
Destinate veșniciei,
A rămas pe generații
Patriarh al poeziei.

Locul II – Ionel Iacob Bencei, din Timișoara

Nu-i tot una...

Voiculescu \"dă cu clanța\"
La partid, de ani de zile,
Dar ce mare e distanța
Dintre \"Felix\" și VASILE... !

Locul III – Viorica Găinariu, din Baia Mare

Când Voiculescu-a scris Zahei,
Avu o pană de sclipire,
De-atunci iubirea spre femei
Cu timpu-a devenit orbire !

Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Buzău a acordat următoatele premii de excelență și speciale:

Nicolae Paul Mihail, din Sinaia, la împlinirea vârstei de 85 ani
George Zarafu, din București, la împlinirea vârstei de 75 ani
Marian Popescu, din Cluj-Napoca, pentru devotament față de epigramă
Ion Diviza, din Chișinău, pentru spirit creator în epigramă

Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău a acordat următoarele premii speciale:
Acad. Mihai Cimpoi, din Chișinău, pentru studiile asupra epigramei
Teodor Popovici, din Chișinău, pentru popularizarea epigramei în publicațiile pe care le conduce în Republica Moldova

A urmat un recital de muzică, în care Mirabela Dauer s-a întrecut pe ea însăși, cu motivația “N-am mai avut demult un public atât de select !”

Masa de prânz s-a terminat la miezul nopții. Discuții, vin, cărți, autografe, vin, schimburi de adrese, vin, dans, fotografii, vin…
La un moment dat a fost anunțat un concurs ad-hoc cu tema “Alexandru Marghiloman”. Pentru cine nu știe, Marghiloman este mândria Buzăului, a fost prim- ministru în martie 1918 când Basarabia s-a unit cu țara.
Toată lumea a început să caute în stânga și-n dreapta o bucățică de hârtie și un pix. Cine n-a găsit a scris pe câte un șervețel.
Anunțarea rezultatelor m-a făcut să-mi pierd graiul: locul I - Dan Norea, cu epigrama:

Alexandru Marghiloman, creatorul cafelei care-i poartă numele

A fost ministru respectat
Și totuși lumea l-a uitat,
Dar, generos cum altul nu-i,
Ne dă și azi cafeaua lui.

Premiu – o sticlă de vin bisericesc și o pungă plină cu covrigei uscați. Vinul a fost băut pe loc, covrigeii au prins bine pe la miezul nopții. Þii minte, Ioane ?

Trebuie menționat anunțul juriului care, cu regret, i-a comunicat lui Diviza că șchioapătă puțin pe la versul patru, altfel lua sigur un premiu. Se pare că țin la băutură mai bine decât el!

Duminică dimineață ne-am luat rămas bun, i-am mulțumit gazdei, domnului Mihai Sălcuțan pentru ospitaliate, l-am felicitat pentru organizarea impecabilă și am plecat fiecare în drumul lui.
Eu mi-am recuperat soția pe care, timp de două zile, am văzut-o numai după miezul nopții, ne-am urcat în mașină și am dat o fugă până la Florin Rotaru, care are o căsuță pe lângă Buzău unde își petrece weekend-urile. Cum se pare că buzoienii sunt unul mai ospitalier decât altul, am luat-o de la cap cu niște grătare în care au excelat o pastramă de berbecuț și niște cârnați de Pleșcoi. Din păcate, la băutură a trebuit să postesc, e lung drumul până la Constanța și plin de polițiști.
I-am admirat lui Florin priveliștea superbă. Casa lui se află pe o coastă de deal, într-o parte pădure, în cealaltă apa Buzăului.



În drum spre casă am cârmit-o spre vulcanii noroioși, dar abia acum am înțeles de unde le vine numele: peste tot era soare, acolo ploua torențial. Nu se putea intra în zonă, era pericol de alunecare.
Așa că am amânat vizita pentru altă dată când vom trece prin Buzău. Și vom trece sigur, Buzăul merită o nouă vizită.


P.S. Recitind textul, imi dau seama ca este un fel de struțocămilă – nici articol, nici reportaj, nici pagină de jurnal. Cu un pic de indulgență, sper să-și aleagă fiecare ce dorește.