Mediu
parcă trăiesc cu o scorbură în mine. acolo se ascunde devoratorul. toată noaptea foșnește.
se aude până târziu cum înghite liniștea întunericul teama.
la fix îmi deschid ochii.
la fix umbra copacului din fața ferestrei se schimbă.
pot să spun că ne-am împrietenit. eu cu umbra cu devoratorul cu scorbura. până la urmă suntem în aceeași noapte cu toții. încercăm să dormim.
054.915
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 62
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “devoratorul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/1769450/devoratorulComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
insomnia...(prea)trecerii?...trecere...
0
povestea devoratorului interior care sta in tine ca intr-o scorbura, f original.
mcm
mcm
0
se întâmplă de la o vreme să simt devoratorii, să pipăi scorburile-goluri, să simt \"la fix\"-ul acesta al deschiderii, care străpunge luminos teama, întunericul, neființarea, și să văd mereu aceeași umbră în jurul oricărui copac/lucru/om, ca și cum totul s-ar reduce, chiar și pentru fix o secundă, la un somn al spiritului. și cred că, de ai citit în ultima vreme, m-ai regăsit prin pădurile acestea, vers ori neversuri fiind.
Ela
Ela
0
Ioana, comentariul tău vine la fix :) mulțumesc.
Alex, mă bucură trecerea ta.
Carmen, nu știu cât e de original, dar așa am simțit în ziua aceea. mulțumesc de citire.
Ela, felul în care treci tu un text prin filtrele tale interoare mă încântă. e poemul din poem. mulțumesc mult.
Alex, mă bucură trecerea ta.
Carmen, nu știu cât e de original, dar așa am simțit în ziua aceea. mulțumesc de citire.
Ela, felul în care treci tu un text prin filtrele tale interoare mă încântă. e poemul din poem. mulțumesc mult.
0
