Jurnal
Jurnal (7)
despre stringuri și alte întrebări
1 min lectură·
Mediu
într-una din evanghelii, specialistul pe resurse umane precizează clar locul unde te poți mântui: unde nu e nicio femeie. Hei, nu fugi imediat spre locul acela! Foarte exactă locația, dar absolut inutil procesul tehnologic dacă încă n-ai privit în zori o femeie, după o noapte de dragoste nebună. Ciufulită și morocănoasă, cu cearcăne și machiajul distrus, cu cel mai monosilabic „neața” aruncat ca o prelungire a sânilor aproape adormiți în ceașca de cafea. O femeie care ți-a făcut cerul tavan și ți-a aruncat busola spunându-ți că ea e femeia port. Ridurile ei arată că e limita rătăcirilor și a ceea ce știu zeii. După o noapte în care ai mușcat din renunțarea la materie și ai înțeles că nu trebuie să te vindeci de nebunie, ci de cea mai plată rațiune, fereastra nu mai e pentru lumină, ci pentru cea mai tandră sinucidere. Dacă în urma ta cineva încă nu a închis ușa punându-ți în bagaje cel mai trist zâmbet din istoria omenirii și cea mai tandră întrebare: când mai vii?, nu fugi! E momentul când te simți nemuritor și mântuirea-i inutilă…
041.012
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ionuț Georgescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 182
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ionuț Georgescu. “Jurnal (7).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ionut-georgescu/jurnal/14181098/jurnal-7Comentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IG
curb your enthousiasm :)
0
ELIt is a sincere enthusiasm! :)
0
ASUnde scrie asta, fiindcă nu îmi amintesc. Rămăsesem cu impresia că pe Iisus nu îl interesează prea mult aspectul relațiilor bărbat-femeie. Adică nu e ceva de condamnat, dar nici de lăudat și e irelevant pentru mântuire. E cazul să recitesc. În rest, mi s-a părut drăguță descrierea unei dimineți de după. Doar mici observații: la început cu literă mare și dintre în loc de din.
La final
Dacă în urma ta cineva încă nu a închis ușa punându-ți în bagaje cel mai trist zâmbet din istoria omenirii și cea mai tandră întrebare: când mai vii?, nu fugi! E momentul când te simți nemuritor și mântuirea-i inutilă…
Mi se pare logic așa:
Dacă în urma ta cineva încă nu a închis ușa punându-ți în bagaje cel mai trist zâmbet din istoria omenirii și cea mai tandră întrebare: când mai vii?, atunci nu ai trăit momentul când te simți nemuritor și mântuirea-i inutilă…
Desigur, e vorba doar de părerile mele care sunt supuse greșelii.
La final
Dacă în urma ta cineva încă nu a închis ușa punându-ți în bagaje cel mai trist zâmbet din istoria omenirii și cea mai tandră întrebare: când mai vii?, nu fugi! E momentul când te simți nemuritor și mântuirea-i inutilă…
Mi se pare logic așa:
Dacă în urma ta cineva încă nu a închis ușa punându-ți în bagaje cel mai trist zâmbet din istoria omenirii și cea mai tandră întrebare: când mai vii?, atunci nu ai trăit momentul când te simți nemuritor și mântuirea-i inutilă…
Desigur, e vorba doar de părerile mele care sunt supuse greșelii.
0
(strigurile), descriu foarte frumos si corect, zic eu, femeia fabuloasă, strașnică, care se dăruiește fără fițe-până la urmă este ,,femeia port" mângâiată de valurile vieții... Cine nu își dorește ,,o 'neața!" aruncată ,,ca o prelungire a sânilor aproape adormiți în ceașca de cafea"...
Bine a sugerat poetul, la începutul poeziei sale că nu te poți mântuii într-un loc fără femei. Cred și eu asta deoarece, altefel mântuiea este inutilă, iar nemurirea nu mai există...
Prin rândurile citite am deslușit nu numai un ușor umor-erotic dar, și dragostea adevărată care este câte o dată destul de trecătoare...
Cu bucuria lecturii!