zona pierderilor

vreau să adorm cu tine senzații puternice mă obligă să-mi fac culcuș precum un lup alfa între coapsele umede oasele păstrează mirosul proaspăt al nopții gata să-și risipească măduva printre sinapsele pregătite să creadă orice privesc în jur să nu se apropie până când nu mă satur de buzele tale crăpate de sânii tăi mici de mușchii în exaltare inima provoacă instinctul de apărare, frica și cea mai grozavă senzație de împlinire ce obligă omul matur să renunțe la precauții în orice univers, filozofie sau ordine socială unde iubirea își poate consuma energia liberă de urmări vreau să conteze picăturile risipite cu voluptate îmi fac de piatră mușch precum o bacterie în sistemul digestiv consumată de arderi reacția la frumos specifică ființei umane când cere ajutor își depășește condiția ascultă povestea unui om față în față cu dragostea despre care auzise mereu vreau să mă trezesc cu tine să te descopăr în părțile moi ghicesc ce se întâmplă atunci când te bucuri să-mi ierți toate plăcerile limba arde păduri și dă foc zilelor scurte de iarnă, vocea ta stinge scânteia nervilor întinși peste puterea de pricepere obișnuită cu imaginația naturii care nu se mai poate dezice de amândoi prinși în același pas care face dorința să crească precum ura de clasă