amintiri dragi, consecințele

oameni cu inimile frânte vin să-mi ceară ajutor, un ispășitor, dreptate și să nu mai aștepte din cer ar putea sângera zâmbește îngerul din celuloza unor arbori ce șoptesc în urechea întunericului după părerea mea forțat și lui îi plac cărțile fiecare faptă bună are în spate răul unei întâmplări cu final controversat- un om pe care nu-l poți da înapoi familiei lui cerusem să nu sufăr de frig aprindeam țigara de la țigară după principiul îl observă pe primul se învoiesc pentru al doilea îl nimeresc pe al treilea în plin tomberoanele, cauciucurile arse, masa de alba-neagra atrăgătoare ce impresie poți să faci atunci când scenariul nu te ajută să-ți ascunzi urmele dimineața vor veni să cerceteze în jurul șarpelui ce-a rupt rândurile la cererea binelui și răului așa face multe dacă aș vedea cărțile unuia dintre cei cinci sute de milioane de supraviețuitori ai apocalipsei deși nu sunt convins cine va mai pune mâna pe armă sau pe tractor ca să nu vorbesc de creion sau bisturiu viața îmi este obligată și mi se datorează eu sunt cel pe care nu vreți să-l vedeți pe ziduri noaptea căutându-l pe dumnezeu și dacă ar trebui să urc până aș muri o parte din mine tânjește mă trezesc cu gândul că și alții pot ucide din dragoste să tacă frumos asemenea fulgilor ce se dezlipesc de pe geam, asemenea mie cel care vă vorbește acum despre iertare.