Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Cuvinte vulgare

2 min lectură·
Mediu
Toate cuvintele au ecou. Prin fiece cuvânt murmurat sau răstit sau proiectat pe ecranul mental, oamenii transmit gânduri încifrate și circulă trup și suflet ca niște mașinuțe electrice pe firul de deaupra lor, uneori se ciocnesc, alteori iau foc împreună. Cuvintele vulgare, asemenea celorlalte cuvinte, au și proprietatea compunerii altor cuvinte prin rotație, ca ecoul dintr-o prăpastie care devine alt cuvânt - de exemplu dacă rostim co-pil rezultă pilco-pil etc. Putem articula cuvinte inocente și ele, printr-un telefon fără fir, astfel ele devenind cuvinte vulgare sau urâte și fără sens. Mulți ani nu am reușit să pronunț cuvintele vulgare românești și acum la fel, nu pot pronunța denumirea vulgară a părților anatomice - așa am fost educată. Am încercat să văd ce cuvinte sînt mai apropiate și am găsit puține lucruri. Pula e o localitate în Croația pullus (lat.) = urmaș populus = popor polla (italiana) = izvor pull (engl.) = a trage poule (fr.) = găină poulain = pui de găină Cuvinte care, pronunțate conțin pul în ele: Apullum, Apollo capul scapula ampula Acapulco, populație, etc. am menționart pe cele mai dese în viața mea Nu știu de fapt originea certă a cu-vântului Pizda = compus chimic sintetizat în 2006 de australieni. pizza zapis turnul din Pisa boul Apis limba rusă - pizdetz și pizda, cu semnificație vulgară asemănătoare Pizda e un cuvînt mai rar, cu mai puține asemănări cu altele, cel puțin în ceea ce mă privește. Nu am găsit prea multe, neavînd dicționare de specialitate. Oricum, partea masculină e mai bine reprezentată și aici. Revenind dincolo de mlaștina vulgului, să nu uităm că toate vorbele sunt comori în adâncuri îngropate și trebuie să fie tratate ca atare.
022.223
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
280
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Cristina-Monica Moldoveanu. “Cuvinte vulgare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/jurnal/14144728/cuvinte-vulgare

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

... de pildă, futil - futilitate. Sau „cuvinte” care iau naștere la granița dintre 2 cuvinte (pronunția în fonetica sintactică, așa-numita fonetică sandhi), de exemplu, timpul acela etc. Sau, în franceză, (Il est) foutu „deteriorat, compromis, ruinat” (cf. și melodia Tu es foutu). Sau chiar... bulan (cu un p foarte sonor, adică b!)... în limbaj argotic.

Desigur, aici ar fi de distins între categoria cuvintelor în care forma este asociabilă / asociată în mod real cu un anume conținut („vulgar”) și clasa cuvintelor în cazul cărora același corp sonor reflectă doar un fenomen de omonimie... accidentală, neavând „nicio treabă” cu semnificația „nedemnă”.

Ce ați semnalat mai sus pentru rusă se explică prin aceea că substantivul respectiv exista în vechea slavă, de unde l-a luat și româna. Așa cum îl luă pe cocoș, reflex al unui slav kokosi care - culmea! - însemna „găină”! Dar, cum noi ne pricopsirăm cu gallina latinilor (cf. găină), îi atribuirăm slavului kokosi sens masculin!!!Oricum, adesea pe la noi, tot găina cântă (când cocoșul slav, aclimatizat pe teren românesc, se autoiluzioneză a cânta el, săracul!!)

Toate cuvintele - inclusiv cele „nedemne” - sunt demne de atenție, interes etc., măcar din când în când, lăsând la o parte orice (falsă) pudoare etc. și punând în prim plan posibila lor relevanță pentru istoria limbii / culturii / mentalităților etc.
0
Mulțumesc mult Daniela că ai înțeles intenția acestei expuneri a mea.
Foarte interesantă asocierea cocoșului românesc cu găina slavă. Desigur ar fi de adăugat cuvinte din dicâionar considerate totuși vulgare, precum țâță sau cur și omonimele din două limbi - foot-fut, cur-cour etc. Cred că, inconștient, chiar fără sensul argotic, ele influențează gândirea, fiindcă limba e un organism viu, ea nu cugetă asupra înțelesului vorbelor, ele se transmit și indivizii le dau semnificație cum cred ei. Futilități, dar futilități irefutabile.
0