Te iumama besc

e tocmai tehnica, felul zicerii, usor insurubat, dar penetrant. as zice tirbuson, pentru ca e nobil sa deschizi, sa scoti dopuri.

pe de alta parte inca sunt vizibile taieturile deconstructiei, uite
cum vad eu, asta ca sugestie

Hibernează revelațiile în tine, mamă
de s-ar trezi, tot nu ar trece de maxilarele încleștate ale trecutului
dansau amenințător în pas moldovenesc,
ai fost nevoită să le înalți
la gradul de ofițeri, fortărețe,
minotauri


gurile ca o avalanșă
palmele staccato feliau urechiușele în tinitus și roșu,
mereu îndreptate asupra
tu
mică
un pumn de fetiță
ochii ce treceau prin tine fără să vadă
ca un ninja prin perete lacome urechile
de „talentul și mâinile lui Carmen“,
nehalite țigănci
ucide-le

cu inimile ca o ventuză
ale copiilor tăi

pe plânsul tău ca geamul

mulțumesc pentru feedback, cred că o să preiau câteva construcții recomandate. nu vreau să mă lipsesc totuși "de uscat." sau de "vulpea rabiată".iar de exemplu la "ca un ninja în perete" nu vreau să fie conectat cu urechile lacome. urechile lacome cereau mai mult "talent și mâinile lui carmen".

am deschis cu tirbușonu meu mic ceva la tine, sper.