să ne iubim, să nu ne mai desprindem

și-am spus să doară aceste existențe pașnice dacă doar atât putem să fim pașnici și să existăm pe aproape niciun metru pătrat mișunând pe un trotuar tot mai îngust iar de se cască hăuri de amândouă părțile să ne strângem de mână și să uităm de căderea în gol apoi să o numim iubire si să o cărăm după noi ca pe un trup obosit