cuvinte până la prăsele

pe dinăuntru sunt ca tine. au desființat ospiciul acela. nu mai avem nimic. am luat-o prin lume așa cum sunt desculță în pijamaua cu dungi. recit în piețe. cuvintele ți se par ascuțite. încerc să recit fără cuvinte. în altceva. încerc să-ți recit clipa asta dar vocea mea nefolosită se împleticește sau mușcă. am răgușit de tăcere. îți spun. sunt ca tine. fără pieile noastre nu ne-ar deosebi unul de altul. avem noroc cu tăcerea asta din mine care nu seamănă cu nimic. și cu visul tău despre oameni. cu salvatorii de păcătoșenie.