titlul l-am amestecat în ceai

poate aerul fals al orașului ne-a legat de vreo absență cândva cum altfel să îmi fie dor de câinele neștiut să mă așez lângă liniștea ta două margini înnodate săvârșind o întâmplare știi din fericire vin pădurile reci noi suntem idolii unei mirări întârziate de aceea ne trezim copii cu genunchii scobiți în vremea dragostei dintre oameni