no london for me today

uneori noaptea cînd pun capul în pernă intru adînc în mine ca iona de bună voie în burta balenei mă dau de trei ori peste cap mă transform în turist japonez fac mii de fotografii cu soldatul din garda regală pe care îl port în piept în loc de inimă sînt zile în care îmi vine să urlu să rîd aiurea să lupt pentru o cauză nobilă cum ar fi protejarea unor specii de umbre pe cale de dispariție atunci mă leg cu lanțuri de porțile cerului mateloți bronzați îmi taie cu flexul închipuitele mîini îmi spun că dracul nu e chiar așa negru mai mult sîngeriu că tot ce se întîmplă are un sens căderile sînt făcute pentru că e modul asfaltului de a-și face prieteni femeile jumulesc soarele în așteptarea bărbaților bărbații se lasă pătrunși de corpuri străine pe care apoi le învăluie-n nacru am cărți de vizită deci exist nu-mi pun întrebări esențiale dau periodic lui dumnezeu ce e al lui dumnezeu nu mai cred că dacă îngropi oameni peste noapte o să răsară copaci cu oameni de deochi sînt ferit port la încheietură o londră mi-e dor de-o castană mi-e dor de-un fazan și de un castel în care să fac focul și focul să-l împart oamenilor oamenii să se întoarcă acasă ca-n noaptea-nvierii să mă țină în palme cu grijă să nu mă sting