Despre autor
AFAdrian Firica
@adrian-firica
0 urmăritori
Adrian Firică:
s-a născut la 6h și 20', în ziua de 22 noiembrie a anului 1951, în maternitatea din Negrești, județul Vaslui.
Copilăria:
fragede exerciții de supraviețuire; progresează intelectual citind orice, pictând, scriind versuri și piese de teatru în metru antic.
Adolescența și tinerețea:
își începe cariera de manager cu o revistă de liceu; publică versuri și desene în Luceafărul; nu intră la Institutul de arte plastice, devenind, pe rând, desenator tehnic, lăcătuș, "lucrător" la dezinsecție-vidanj; în fine, intră și termină Facultatea de filosofie, ajungând profesor, apoi cercetător științific.
Maturitatea:
din '90 își oferă satisfacția unei cariere de consilier prin felurite instituții - Ministerul Culturii și Cultelor, Guvernul și Președinția României - Secretariatul General al Parlamentului UE creditându-l, chiar, drept consilier corespondent, nominalizându-l și într-o comisie de redactare a unei Convenții ONU pentru accesul la informațiile de interes public; face și ceva marketing prin companii de IT&C; acum e liber cugetător.
Altele:
are un volum de poezie "Autoportrete" - Ed. Muzeul Literaturii Române, București 2007; prezent în "PROZA.RO - antologie" -, Ed. Paralela 45, 2006 și în "POEZIE.RO, Ultima generație, primul val - antologie" -, Ed. Muzeul Literaturii Române, București 2005; scrie "Integrarea euroatlantică - ruleta NATO", Ed. Ziua, 2000; este coautor al lucrărilor: "Guvernul și imaginea sa publică - 1992" și "Raportul dezvoltării umane în România - 1995", Ed. Monitorul Oficial; a prezentat comunicări științifice în cadrul seminariilor organizate de Parlamentul European la Strasbourg, ori de către instituții din țară; a scris articole în Tribuna Invățământului, Arena politicii, Dilema, Adevărul, Manifestul Român, Vocea Rromilor, Conexiuni; a fost redactor, în primul an al apariției, al emisiunii IT&C a postului Prima TV.
Abilități:
fără cazier și carnet de conducere auto; sprijină, constant, producția și consumul podgoriei Dealu Mare.
Deviza:
autobiografia nu-mi folosește la nimic!
Vezi profilul
O stare de transpunere a realității sub o formă filozofică sau poate altfel decât aș putea spune eu în mod direct, și și-urile din doi în doi își au rostul lor e un fel de subliniere sau de ce nu de atenționare în mod voit a ceea ce trebuie spus, dar mai ales înțeles. Poemul se sprijină pe versuri din doi în doi. Interesant!