asfințit de septembrie. daruri

Strofele sunt ca niște flashuri ce descoperă cu lumina lor imagini deosebite, simplitatea poemului îi dă o frumusețe aparte, foia de cort și viața parcă ar fi într-o discordanță totală, dar dacă încercăm să pătrundem mai mult utilitatea foii de cort, regăsim trimiteri spre aspectele vieții.

Asfințitul pare a fi deosebit prin ochiul privitorului ce poate să străbată nu numai cuvintele și să le dea sensuri diferite, dar mai ales prin faptul că fiecare privitor poate vedea asfințitul după starea lui interioară.

pentru mine, noaptea acesta e una de cumpana si cantarire...:)
va multumesc pentru semn si il asez in balanta.

definițiile tale metaforice sunt deosebite, e interesant cum sunt descifrate și simțite bucuriile, viețile, asfințitul... miniatural, delicat, poeyia ta respiră prin forța sa interioară,

alex

miniaturală, delicată, poezia...

Sub foaia asta de cort,
așchia cuvântătoare
este și scriitoare,
nu numai cititoare...

Ce scrie ea citesc eu
și mă simt aheu...

Un meteorit de la mine
și frumusețea toamnei
să te aibă-n pază!

un poem curat,subtil,epurat ,cizelat cu finete pe creasta simturilor
poeta are vocea Casandrei...oraculara

e 5 septembrie astazi...implinesc 39 de ani. o treapta pe care multa vreme n-am crezut ca voi apuca sa mai urc. :)

si ma-ntreb: ce mi-as putea dori mai mult decat aceste daruri, pe care ani lungi n-am stiut cum sa le primesc?

va multumesc, prieteni, pentru gandurile frumoase.

bon anniversaire brasovencei mele de suflet!

La mulți și frumoși ani, Adriana Lisandru! Am citit o poezie frumoasă și curată, în care se simte vocea unui Om care a devenit cu o toamnă mai înțelept.

Domnul, prin Părinți, ți-a dăruit azi vieață,
azi când suflarea creștină
pomenește junghierea Proorocului Zaharia,
tatăl Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan.

Oare nu înaintemergere este și poezia,
au nu este ea renunțare la sine?
Cu măsură, să nu ne trufim, spunem că da.


La mulți ani, cu sănătate și bucurie,
ție și celor dragi!

Sibi

stiti, eu nu prea-s vorbareata in astfel de momente...:)
dar ma bucur din inima sa va stiu aproape.
e ca si cum ar fi un soare in plus pe cer.

La mulți ani Adriana! și la mai multă poezie!
dacă strălucește și soarele tău strălucește puternic, atunci n-are cum să fie unul în plus. iar darurile istorii se vor transforma cândva instoriile darului.
o așchiuță :)

primele strofe mi se par ok. ăsta e și motivul pentru care cred că finalul ar merita lucrat. măcar la cacofonia \"așchii
cuvântătoare\", unde \"vorbitoare\" merge oricum mai bine. zic și eu.

vin și eu spre asfințit cu o urare pe care o așez aici, sub poemul acesta. iau cu mine \"o mână de așchii cuvântătoare\" care îmi vor reaminti mereu de poezia ta. îți doresc să adaugi multe trepte de acum înainte ca să scrii și să bucuri.

cu mult drag, maria

Radu, nu mi se pare ca acea formulare ar fi cacofonica, nici macar in acceptiunea etimologica a cuvantului cacofonie.
sigur, si varianta oferita de tine e buna, dar eu fac o diferentiere intre vorba si cuvant.

Maria, bucuroasa de vizita si urari...:) multa caldura in mesajul tau, ca intotdeauna.

doamna Silvia Caloianu, multumesc de trecere.