rugăciune

profund ridate speranțe ce a-mi osteni respirația grabesc planurile a nu fi trecut sensurile fără urme vizibile fără ele cine aș fi murirea cum un melc lent încurcat în frunze fără ele cine aș fi o veșnicie nemanevrându-se continuu în unghiuri deschise prin logica compasului cine ofrande își aduce singur ridică în el duh spre libertate odată cu arderea lor mocnită sau intensă de mă înțelegi mireaso așează-te la cina mea a-ți da din pâinea și vinul meu în loc de inele te face una mie un jurământ al neuitării de nu mă vrei mireaso mult mai sus părându-ți altul nu-mi umilește trupul rugăciunii fii musafir http://www.trilulilu.ro/donalor3na/005ff165d8a3ef