Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Ultimul diagnostic. Suspect de moarte

carte: moartea, un fluture alb

2 min lectură·
Mediu
Tocmai când vroiam să-mi proptesc pleoapa de aerul intrat în cameră prin efracție mi-a săgetat ochii un șpan aruncat de la marginea nopții înțepenit acolo mă pișcă nu tare dar suficient cât să mă determine să înjur și să mă vaiet ca bunică-mea care se răstea la Dumnezeu atunci când se ardea siguranța de la tabloul electric țintuit de peretele tapetat cu păianjeni astăzi vreau să fiu calm ceva mai calm ca în alte dăți și să răspund cuviincios la salut să nu creadă cineva că m-am îmbogățit peste noapte și că nu vreau să conversez cu vecinii deși sunt trist prea trist și voi întârzia la serviciu sau poate n-am să mai merg deloc... nu n-am întârziat niciodată îmi va fi dor de cafeaua neagră băută la cinci dimineața de înghesuiala de pe tramvaiul doi care mă ducea până la capătul liniei înafara orașului de salutul răgușit al maistrului cu burtă pe care-și așeza pontajul și nu în ultimul rând de ticăitul ceasului de la poartă care bătea de șase ori dimineața și de două ori la amiaza topită în halba cu bere de la cârciuma Bihoreana nu știu aș vrea să cred că azi viața îmi aparține deși parcă e pentru prima dată când mi-e dor de moarte... am senzația că aștept pe cineva și că trebuie să mă gătesc frumos să-mi pun cămașa albă cea cu gulerul lat costumul și cravata gri mai întâi o să-mi lustruiesc pantofii ăia negri rămași de la nunta fiului meu între mine și distanța de afară există multă ceață mi-au amorțit brațele și încheieturile tremur nervos mi-e frică de o blocare a privirii dincolo de lumină mi s-au împăienjenit ochii mă târăsc aproape inuman vorbesc gângăvit de parcă aș avea un opritor de cuvinte mi s-a făcut frică o frică închisă precum rana care refuză durerea și mi-e puțin frig simt că mă afund deviant într-o lume în care realitatea nu ține cont de sentimente și lucruri nu văd nici oameni decât un spațiu îngust și umed ca igrasia crescută dinăuntru peste alte gesturi plouă încă mai plouă oare ce poate să însemne...
083.957
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
352
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “Ultimul diagnostic. Suspect de moarte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/jurnal/13903052/ultimul-diagnostic-suspect-de-moarte

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@maria-delMDMaria Del
mi s-a făcut frică o frică închisă
precum rana care refuză durerea

versuri emblematice pentru toata poezia, o descriere exacta a unei stari de angoasa amestecata cu liniste, sau poate mai exact cu un echilibru precar...

o mica observatie, Teodor, exprimarea ta are o eleganta specifica tie, a unei tristeti oarecum detasate, care e sincera (si sinceritatea e frumoasa prin simplitate), dar nu stiu daca nu cumva poetul e constient de aceasta eleganta sau poate il atrage inconstient prin insasi frumusetea ei si atunci el o trage la randu-i peste toate...o aduce la perfectiune, dar sentimentele si lucrurile au nevoie de aer...iar aerul poate intra doar prin infractie...:)(si asa poezia incepe de unde se si termina...sagetand cititorul si poetul in acelasi timp.
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan
confesiune, de unde și multiplele trăiri, deferite dar atît de firești, de la cele profunde la cele zilnice. Și da, începutul e deosebit, te face să-ți apeși pleoapa, să găsești firicelul de nisip ce te zgîndăre. Frumos rostit.
LIM.
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
maria,
sunt bucuros să te regăsesc în pagina mea.
mulțumesc mult pentru modul în care ți-ai rostuit gândul aplecat asupra simțămintelor mele.
da, ele sunt sincere, chiar dezarmant de sincere...

cu prietenie,
teodor dume,
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
LIM,
mulțumesc pentru trecere și semn. mă bucur că ești aproape de textele mele.

cu prietenie,
teodor dume,
0
@dacian-constantinDCDacian Constantin
stiu ca pare o prostie, dar in ultima vreme, cand citesc texte on-line, deci scrise in timp real, acum, recent, ma gandesc mai mult la sufletul omului decat la text. acum, citind textul tau, nu ma intereseaza decat daca esti bine. si te intreb foarte omeneste asta ca stiu ca esti un om bun.

later edit: privirea nu se va bloca niciodata dincolo de lumina.
0
@nache-mamier-angelaNANache Mamier Angela
un text foarte personal care se citeste cu interes pentru ca este sincer ,uman,adevarat de la început la sfârsit
interogatiile sunt doar în aparenta simple
reflexiiile ne merg la suflet caci cine nu trece prin aceste chinuitoare îndoieli de sine,prin aceste obstacole pe care viata ni le opune atât de necrutatoare
la ora bilantului un sentiment ca totul este desertaciune,un fel de hamlet care îsi vede întreaga viata ca un film ,indispensabil, fara de care nu se poate înainta
mi-a placut caldura deosebita a acestui poem
felicitari
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
alina,
mă bucură mult prezența ta la mine în pagină.
așa este. ar trebui ca omul să se gândească și la latura cealaltă...sufletul.

mulțumesc mult de tot

cu sinceritate,
teodor dume,
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
angela,
mi-ai astâmpărat sufletul cu un comm deosebit pentru care îți mulțumesc.
și mă bucur de modul în care ai receptat mesajul

cu prietenie,
teodor dume,
0