poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 10965 .



Calea șearpelui (fragment)
personale [ ]
din Calea șearpelui (1948-1949)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Gellu_Naum ]

2009-08-11  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



Nu există decât eternitatea (?) din care viața este o formă, un accident.

Iubesc acest accident.

Când spun eternitate mă gândesc la ceea ce curge, la fluviu și acest accident sunt eu, încântat și îmi pare bine de cunoștință.

A scrie despre moarte.
Cunoașteam foarte bine această problemă.

Punct de plecare: nevoie de echilibru, probabil. [fizic? spiritual (adică forțe)?]

Un oarecare determinism, teribil de important, cere ca forma mea să ia sfârșit pe ziua de...
Musa mea știe și nu este de acord (la gradul acesta de libertate, libertatea ei înseamnă mai ales emanciparea de acest determinism și, într-o egală măsură, supunerea (?) lui).
Favorabili neîndrăgostiți de formă îndeplinesc necesitatea.
În locul formei mele, la ziua stabilită, cu acordul musei aceleia, ia sfârșit forma favorabilului.
Necesitatea e îndeplinită.

Mai departe, o teribilă liniște.
Acest lucru îmi este la îndemână, în măsura în care mă liberez.
Elixirul de viață lungă nu este o utopie.
Viața veșnică este o realitate.
Există, dacă poți să înțelegi prin inverse (nu prin contrarii) posibilitatea de a-mi păstra viața în măsura în care oricine o are pe aceea de a și-o lua.

Libertatea de a nu muri se lovește de aceleași piedici conștiente ca și libertatea de a muri.
Meschina prelungire la apariția accidentului fizic este o rămășiță, îngropată sub conștient.
Prin eliberare acordezi necesitatea veșnică și necesitatea accidentului.
Accidentul e, astfel, necesitate. Musa păstrează forma de care s-a îndrăgostit. Nu e nevoie să declanșezi nimic aici.
Pe acest plan, ca pe oricare, favorabilii apar și se oferă.
Între muse, în libertate, nu domnește decât simpatia. Aici nu se mai pune problema egoismului.
Cel care a murit în locul meu avea un triplu motiv:
1. marea lui simpatie (favorabilitatea) care stăruie și după aceea,
2. detestarea formei proprii,
3. gradul de maladie.

Acolo e ca aici, adică în prelungire e ca în prescurtare. Ceea ce e necesar în afară, cu ceea ce e necesar înăuntru: aceste două realități sunt la fel de existente, dar nu la fel de strălucitoare.
Steaua intimă.

Există subviața bolnavă.

Totul se dă și se ia în același timp.

Favorabilul e o musă tristă sau o musă fericită. El te ajută în primul caz pentru că își detestă forma și o iubește pe a ta, în al doilea caz pentru că își iubește forma și o iubește și pe a ta.
Între muse e numai iubire, numai liniște.

Aceasta se poate termina la voință sau se poate prelungi la voință. Necesitatea nu stă în fântână sau în umbrelă. E egal. Nu există criminali, există numai bolnavi, bolnavi care dau sau care iau.
Pe plan conștient, criminalii sunt numeroși.

Statistici greșite: felul, motivul social etc. al sinuciderilor.
Înțelegi contagiunea lui Werther?
Ceea ce importă este sfârșitul unei forme.
Cu cât ești mai liber nu există decât sinucidere și aceasta chiar când moartea ta e declarată moarte naturală.
Cortul tău te ascultă. El ești tu.
Freud ți-a arătat până unde te poți înșela. Dar totul se petrece dincolo de limitările lui, cu cât ești mai liber.

Vorbesc despre sinucidere pentru că mi se pare același lucru cu nemurirea. E suficient să fii liber.

Aici intervine ideea de reîncarnare care se strecoară ca să te inducă în eroare, poate.

"Bătrânii sunt deznădăjduiți." Raportul dintre musă și formă nu poate fi exprimat atât de simplu.
Cunosc atleți conștienți, dar nu cunosc bolnavi liberi.

Îți voi vorbi despre lună și aceasta nu o vei putea acoperi cu toate calculele, dacă ai să știi să te uiți la ea.
Apoi îți voi reaminti de entuziasm: el e la fel de periculos ca și deznădejdea.
Două din apele negre în care te scalzi.

Peretele dintre tine și mine poate să dispară dintr-o dată și atunci ai vedea clar.
E nevoie să îndrăznești doar că-ți lași înțelegerea conștientă, este nevoie să citești cuvintele mele cu liniște, nu cu inteligență.

Nu-ți ascund nimic: perdeaua e prinsă cu ace de propriile tale gene.

Cunoști câinii din India și cei de pe tot globul, care vor să-și rupă lanțurile după indicațiile rețetelor? Pielea lor, dar numai atât, e uneori liberă.
Nu rezuma aceasta: să mă spăl deci, să fiu liniștit.
Pentru mine e egal, pentru tine e îngrozitor.
Ultimile cuvinte despre spălat: fă aceasta cum ai face un ritual.
Dar fii atent și prinde câinele, pentru a-l scoate din tine împreună cu ritualul.
E absolut necesar.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!