Despre Jurnalism si jurnalisti

Realitatea diversă, avalanșa istovitoare de evenimente/știri la care suntem supuși zilnic necesită din partea noastră o pregătire informațională solidă, ajustîndu-ne și integrîndu-ne astfel în sofisticatul mecanism nimit ”societate”. Alături de existențialele ”a fi” sau ”a nu fi”, verbul ”a fi informat” a devenit un imperativ al secolului XXI. A fi informat însă nu este suficient. A fi informat VERIDIC-iată condiția la care trebuie să aspire un cetățean cultivat în spiritul valorilor civice sănătoase. Această misiune(deloc ușoară, de altfel) îi revine în totalitate celui mai animat actor social(părerea mea pur subiectivă)-jurnalistului. Activitatea jurnalistului/reporterului nu se rezumă doar la sincronizarea unor evenimente banale, scrierea/redactarea unor articole menite doar să umple spațiul ziarelor, lui îi revine responsabilitatea de a descoperi, mediatiza, transorma orice detaliu neînsemnat într-un fapt de importanță majoră. Jurnalistul lucrează în interiorul societății, între acești doi termeni stabilindu-se o coeziune evidentă, dar își prezintă munca din poziția de ”arbitru”, reușind să-și păstreze neutralitatea, fiind echidistant și obiectiv în ceea ce realizează. Realitatea zilei de azi oferă jurnaliștilor teme și subiecte într-o diversitate uluitoare, însă puterea jurnalistului constă în capacitatea sa de a le identifica pe cele mai elocvente, de a le prezenta opiniei publice în toată amploarea și complexitatea lor, aducînd la iveală adevăruri ce merită a fi spuse sus și tare. În cartea sa ”Media Sapiens”, Serghei Minaev, unul din cei mai mediatizați scriitori ruși contemporani prezintă cititorilor într-o formulă total neobișnuită rolul crucial ce-o deține lucrătorul mass-mediei în buna funcțiune(și invers) a unei societăți. Prin condeiul (mai nou-leptopul) jurnalistului realitatea existentă se poate metamorfoza, iată de ce verticalitatea, responsabilitatea și obiectivismul sunt calitățile primordiale ale acestei meserii. Investigațiile jurnalistice uneori pot schimba soarta nu doar a unei singure persoane sau a unui grup de interes, ci a întregii țări. De profisionalismul jurnaliștilor depinde, în mare măsură, nivelul de democrație(transparența, libertatea cuvîntului) a soicetății în care activează. În acest proces de ”democratizare” care se realizează prin descoperirea situațiilor și persoanelor ce vin în detrimentul ei , jurnaliștii sunt supuși umilinței, fiind tratați cu inferioritate, riscului enorm(uneori cu propria liniște și viață). Pentru a pătrunde în haosul prezentului, pentru a prezenta realitatea așa cum este dar nu cum ne-am dori-o s-o vedem, avem nevoie de jurnaliști onești, fideli ideii și idealului ce-l au, gata oricînd la orice jertfă și risc în investigarea și prezentarea obiectivă a adevărurilor în folosul comunității. Existența ca cetățean într-o societate în care mecanismele mass-mediei funcționează perfect, iar competetivitatea jurnaliștilor este mai mult decît sesizabilă nu numai devine mai eficientă, dar și mai interesantă .