Psihoză colectivă
„sunt liber și crazy” nu știu ce crezi dar, „beibi”, multiplă personalitate nu înseamnă... însemni doar un status cul într-un mediu nul, vid și avid de trupuri inerte, de cranii
Fizici
Suntem unde, unde suntem Particularități. Fără timp, prea mult spațiu Ne concentrăm într-un punct dens, greu, Prea greu de scapă lumina, deloc. În orizontul evenimentului nostru Energia este
Nu duri
mânjim pânzele cu non-culoarea zilei de mâine și pasteluri de ieri, 2 forme pe un fond cald, omogen, renaștem, iluminăm, impresionăm, da... da... modern și post, ne semnăm
Cu alte cuvinte
Te-am rostit. Ai fost subiectul pe care l-am predicat singularului meu, neacordat, fără timp sau spațiu. Nu rimai cu nimic, eu nu aveam măsură. Pe altă pagină îți legam silabele, nu
Contează
urlă, nimicule, urlă! ți s-a părut vreodată ceva mai surd și fără ecou? urlă! vomită demonii! (...și tot ți-e greață.) și toarnă vinul roșu, tot. tot nu se îneacă, te ascultă, gâlgâindu-ți
Din scoarță-n scoarță
Vino să fim o bibliotecă, să ne învelim cu coperta și să ne întoarcem pe toate paginile Să te urmăresc cu degetele fiecare rând al tău. Să-ți sorb fiecare
Iata
acestea sunt aripile cu care îmi dai cercuri, aceștia sunt ochii cu care mă pândești, acestea sunt buzele cu care mă
Rasuflare...usurata
Ce bine mă simt! Ce? bine mă simt? Ce? bine mă...simt. Ce bine! mă simt.
