Alexandru Corneliu ENEA

Fericiți cei fără întrebări despre orice! Nefericiți cei cu întrebări despre oricine! Cad și eu în păcat și caut un pic de adevăr, temător să nu aflu prea multe. Îmi folosesc privirea

Mai spune-mi povestea cu broasca norocoasă care a pupat un vierme din hazna și el s-a transformat într-un chipeș broscoi râios ! Sau povestea cu cei doi peștișori de aur care s-au certat

O cârpă de praf se plângea că nu a ajuns să fie măcar un guler la bluza unei tinere prințese. Din coșul de gunoi ofta un șervețel că nu a ajuns să fie o pagină cu un poem celebru. Un

N-am chef de bubele tăcerii și mă resfir dezordonat în predicția sferelor mele. Trec metafizic din una în alta, caut ceva ascuns în mine de la facere, că poate aflu rostul

Pe scara de la intrarea în ființa mea am tot cărat diverse să-mi umplu interiorul moștenit genetic. Obosit uneori, sau plictisit, mă așezam pe fotoliul ideilor cenzurate și

-Repetă după mine: -Râmele sunt mai folositoare decât oamenii! -Am repetat, dar nu aleg viața de râmă. -Totuși, sunt oameni cu viață de râmă, pentru că și râmele au Dumnezeul lor. -Eu am și

Ofensiva obsesiei de fantomă mi-a antrenat neliniștea minutului care a ieșit să pască întâmplări prin miriștea cotidianului. Am abandonat locomotiva în gara insolenței

Descarc izotopii sentimentali, periculos de radioactivi în mediul ostil. Nu avertizez și las prostia să moară în pachetul ei insipid cât mai departe de mine. Dar ce frumos

Prieten drag, pe marea ta, azi, a fost o furtună. Nu-i prima dată când iar nervi, senzație de greață, supărare, dar corabia ta puternică plutește cu tine la cârmă, fără avarii. Până la

Am mai luat o zi pe datorie, cu soare, cu nori, săracă în vorbe. Din mine au plecat niște porumbei, am rămas singur în cuiburile lor să-mi crească barba indolenței. Când a început

Uimit și trist văd și constat natalitatea exponențială a prostiei la nivel local și mondial, sub toate formele ei, de la blazare la violență. Sărăcia și lipsa educației o fecundează

Care jumătate a bărbatului? Partea văzută, sau nevăzută, aleatorie, sau selectată, și de ce jumătate când doar o coastă s-a folosit ca să fie alungat din rai!? Oricum, jumătate din

Mai sug din sânul vieții chiar dacă am fost înțărcat, să mă mai simt în brațe legănat la pieptul inocenței salvatoare. Mă privește matern și-mi șoptește cântece despre mâine, până adorm

Plouă cu versuri rotunde și mici, le șoptesc acoperișuri si trotuare, ziduri și crengi de arbori ascultă. Oare înțeleg emoția norilor? Pe geamuri se preling versuri, poemele nopții ajung în

Pentru că mi-ai lipsit de pe cerul privirii, câteva zile și nopți am rătăcit prin grădina cu întrebări răsărite ca urzici și spini netrebnici. Ți-auzeam vocea distanței, urechea intrase

Colecționez fotoni de la îndepărtate galaxii, de la soare, de la becuri, de la lumânări, de la orice risipește grăunțe de lumină, transform în plasmă vie și radiez spre cine și ce-mi

Prin sita mea vie, din praf stelar, cern materia neagră cu fermioni, leptoni, quarci, bosoni și indiscreții neutrino care mai îmi lasă după voia lor vești din univers, pe care nu prea le

De ce te-a imaginat așa soarele? A luat câte ceva de la o trestie, de la un delfin, de la o ciocârlie, de la petalele de măr, de la răsărit și de la o noapte de vară, le-a combinat cu

Cred că mă mai iubești, dacă mă vizitează o poezie albastră cu gust de savarină. Sunt mai temător de viitorul tău, decât de trecutul meu locuit, adormit în celulele care încă nu m-au

De când ne-am sărutat și am renunțat la partea mea de iad sunt infirm de tine. Levitez în holograma de a fi proiectată în picătura mea de viață strecurată pe pieptul tău și fericirea că

Nu-mi doresc să ajung ca un fir de praf în ochiul tău și să lăcrimezi. Nu-mi doresc să-ți fiu lacătul sufletului și nici gralul cu suspine ascunse. M-ai îmbogățit cu zâmbetul tău și mă

Nu mă pot certa cu furtuna și tunetele ei, așa cum nici ea nu poate dormi acum și umblă nălucă zgomotoasă gonită de un amant infidel din patul dimineții. Sărmana, își plouă nefericirea să

Aprind o lumânare sau un bec și iată un minuscul big-bang, cu explozie de energii, atomi, fotoni în toate direcțiile microcosmosului meu. Când sting totul, s-a terminat universul pe care l-am