o plecare
o plecare bang, zgomotul clopotului uite încă o plecare pe care nimeni nu vrea s-o mai vadă, își face și el datoria, pentru omul acela
MTmircea teculescuprietenii
prietenii tinerii și mai puţin tinerii mei prieteni sunt flăcări ce trec pe străzi în amiaza orașului, umbrele lor se întind când și când, înghit ultimele fire de lumină; unii au deja moartea
MTmircea teculescuar fi fost minunat
ar fi fost minunat știi ce-ar fi fost minunat? dacă nu ne-am fi întâlnit niciodată mă cunoști sunt insul cu genul acela de
MTmircea teculescudin fiecare
din fiecare din fiecare bloc sau casă o cărare curge, ea șerpuie pietroasă sau lină și nevăzut ajunge năvod ţesut cu inimi pe care-s adunaţi îngeri în haine negre sau albe îmbrăcaţi, cu aripi
MTmircea teculescufapt divers 4
în farmacii, cele de la ghișee află tot timpul despre felul de suferinţă al celor care intră - orice reţetă, o spovedanie; chiar și zilele acelea, când orașul își face numărul de
MTmircea teculescudespre importanța venirii în sine
schimbătoarele forme ale norilor imitau schimbătoarele noastre trupuri astfel între noi creșteau aburi albi de cincizeci și două de feluri țărâna ne înghițea dorințele într-o voioasă
MTmircea teculescudoi pe doi iulie
lui Mircea Coloșenco născuți în aceeași zi ne întâlnim doar la castel o alcătuire în care nu am vrut să intru nici când spiritele știau că este sărbătoare deloc nu merit asta oricum
MTmircea teculescuGenetic blues
Genetic blues acum poza de pe crucea lui tata e pe jumătate ștearsă, nepăsător el continuă să zâmbească dinspre copilăria noastră, ce nu a cuprins vreodată cuvintele ,,te
MTmircea teculescuSyrinx
ea este schița în creion a unei jumătăți de chip, ea scrie la romanul unei morți îndelung anunțate; ea surâde în bluza albastră, cu lănțișor și blugi, ea înoată suav prin micul golf, cu bărci
MTmircea teculescuO zi în Europa
mii de oameni ieșind goi din mare, bărbați, femei, copiii, cu hainele alături, plutind în saci de plastic, iar noi întâmpinându-i, la intrarea uriașului nostru mall, în care din
MTmircea teculescuEvenimente
în orașul luminat ca o biserică, unde cerul ține mereu în preajmă soarele, colți de cuvinte, pline de sevă, răsar din volumele bibliotecii publice, se desprind apoi, ușor-ușor, din
MTmircea teculescuPrimăvară
și mâna preotului verde se făcuse, spre cer îndreptată, și păsările aduceau înapoi sufletele morților, era primăvară pe câmpul oaselor albe și niciun cer pentru tine era
MTmircea teculescuCălătoria
frumos tu mergi prin ea cu pași involuntari tiptili care ție ți se potrivesc și astfel ea își află loc mai aproape de pielea ta apoi tot
MTmircea teculescuFără venus, la mall
stau pe loc în mall, brav pionier, prizonier ademenit într-un poem cutremurător de frumos, scris de un fost turnător; cuvintele sunt peste tot, mă înfioară, înconjoară, unele sunt prea scumpe,
MTmircea teculescuatât de departe
zambilele curajoase, albastre sau roz, seva tactilă a cuvintelor noastre o folosesc cu cuviință; și seva privirilor, și seva sunetelor, și gustul sângelui lui Hyakinthos, toate le strâng și
MTmircea teculescuEa locuiește
ea locuiește într-un tablou colorat, cu ramă de lemn - o expoziție cu rechini împrejur se rotește
MTmircea teculescuCeva interesant
repede, repede, trebuie să vezi ceva venus de februarie – livada fără îngeri bătută de vânt: ploaia o învață să plângă
MTmircea teculescuDimineața
dimineața, sera cu flori de la marginea orașului - pitulați după ea câțiva ghiocei
MTmircea teculescuUn fel de gunoi, deocamdată
Dumnezeu se uită la noi dinlăuntrul nostru; suntem ca niște peșteri, unde pereții se zugrăvesc de la sine cu fapte de rău și fapte de bine; Dumnezeu se uită la noi și când tu te uiți la
MTmircea teculescuTotul începe cu o pastilă
dimineața începe cu o pastilă, iau o pastilă să nu călătoresc singur, să fim doi spre tine, it’s all about power, este plecarea rotitoare; pare că nu se mai sfârșește și sângele întărit
MTmircea teculescuÎn timp ce ea-i pierdută
s-a terminat, pierdută-i în mareea de plasmă, globule de grăsime, substanțe chimice, nu mai știu deloc unde este ea, oblica femeie de interior care-mi sfarâmă, mătură, strânge cheagul de
MTmircea teculescuÎn trepte
el bea ceai negru în timp ce ploaia coboară pe trepte spre trecerea de pietoni, care se dezlipește deodată și este luată în goană pe sus, apoi marcajul pare că se înșurubează și sfredel unic,
MTmircea teculescuOdată cu toate umbrele celor plecați
lucrurile îți urmează umbra dacă mergi cu ochii închiși așa cum eu, când ajung în satul natal, sunt însoțit spre casa copilăriei de toate umbrele celor plecați, demult
MTmircea teculescuBunuri comune
venus de februarie, printre desene cu roți dințate, tot felul de semifabricate, mișcate continuu pe fluxul de producție, ce seducție, cu reductoare de turație, ce conjurație, în buna
MTmircea teculescu