Adrian Suciu

Să naști un copil înseamnă să dai de lucru morții. Să o ții ocupată. Să-i dai peste mînă. Privesc în ochii fiilor mei prin care văd roți rostogolindu-se prin cîmpuri de lavandă pe care ei le

N-am scris nimic. Am așezat pe hîrtie o mie de generații de fum de țigară și căruțele copilăriei. Am mîzgălit oameni îngenuncheați din vreo pricină. Am lăsat urme adînci pe hîrtie cărînd

O femeie cu teniși, într-un pat roșu, îmblînzește un miel. Îi e somn, foame și sete în cantități egale. O femeie într-un pat roșu miroase a lapte între două perne care fug una de alta. Toate

O femeie poate construi o casă dintr-o singură cărămidă. De-aceea nu se dăruiesc femeilor cărămizi: ar da faliment industria de construcții. O femeie poate întemeia o țară cu

Iubirea mea, tu știi prea bine: Dintr-un amor adevărat, Eu țin să dorm de veci cu tine. Dar vreau coșciug antifonat.

cînd s-a născut mugurel trei magi de la răsărit aveau treabă unul își pilea unghiile unul își țesăla cămila unul punea ciucuri la un covor persan și-au călătorit ei peste munți și mări pînă au

Visez o viață în care poți șterge pe cineva din memorie cum ștergi gustul țigării cu pastă de dinți. Visez anotimpuri în care frica se pedepsește cu fierul roșu. Fiecare inimă e un întuneric de

Sînt desăvîrșit. Pînă și cheia de la ușa mea e desăvîrșită, ca un surîs nichelat predicînd frumusețea în pustiu. Căci am petrecut ani în pustiu și a venit un înger conducînd un tractor roșu și a

Dacă dragostea m-ar obosi pe cît e de tare, ar trebui să dorm minute în șir pe umărul tău în fiecare zi. Dacă bucuria de-a te ști vie rodește, va trîndăvi dragostea ghiftuită prin cămări! Ne

A fost un an atît de greu încît grîul de primăvară nu s-a făcut și mai multe suflete nemuritoare s-au stins. Atît de greu a fost că numai eu vorbesc despre anul acela, ca un prunc în mijlocul

Nimic nu se naște în carne, chiar dacă ochii slabi văd altfel. Cel care va plînge se va bucura de plînsul lui și se va face îmblînzitor de păsări. Iar acela care rîde nu se va folosi de rîsul

Nu-i bine! Eu mor. Iau trenul și mă duc acasă, unde-o fi aia! Ar trebui să fie o zi cînd să nu moară nimeni și nimeni să nu rămînă orfan. Marțea, de pildă! O zi pe care să viseze toți muribunzii

O șpicheriță suav la radio ne spune: Ferice de acela care va ține casa lui curată și va avea un petec de pămînt pe care să-l sape! Căci va fi un cutremur mare și pămîntul se va ridica pe