Ne-am întâlnit
Ne-am întâlnit de nenumărate ori. Doar o singură dată a rămas o frază ce se tot plimbă pe marginea uitării, ca o clipă răsturnată pe fundul unei ape tulburi. A fost o întâmplare cu totul și cu totul
MGManolescu GorunProza scurta de Ofelia Prodan
Ȋncă un proiect terminat: Cartea de proze scurte a Ofeliei Prodan ca supliment al RJIT se regăseşte la https://www.inmediasresebooks.eu/wp-content/uploads/2025/08/OFELIA-ULTIM-OK.pdf . Această
MGManolescu GorunEa te va găsi
Stelei Când doreşti femeia vieții tale, nu o chema din vânt, nu-i scrijeli numele în scoarța dorinței – căci nu răsar flori din strigăt. Ea nu e căutare, ci apariție. Vine când nu
MGManolescu GorunCând eşti…
Când eşti lângă cineva care moare se crapă tăcerea o scorbură în copacul lumii. Aerul se face sticlă, prin el trece un freamăt. Nu e plâns, nu e durere — e o lumină care se
MGManolescu GorunCele ce urmează…
Trecutul e o haină udă, se lipește de piele, de oase, de umbre — miroase a fum, a noroi, a naștere nu-l poți da jos e pe umeri te ține drept sau cocoșat sau uitat te respiră într-o pădure
MGManolescu GorunNu cuvântul, Tăcerea
Cuvântul a venit mai târziu, o umbră aruncată focul din om. La început a fost Tăcerea. Nu o tăcere lipsită de sunet, una plină. Densă, vie. O Tăcere ce nu lipsește, învelește.
MGManolescu GorunMeteorologia iubirii
Eu sunt norul — gândul greu, plumburiu Tu ești ploaia — căderea mea în lumină Între noi — fulgere scrise cu nerv pe o piele de cer; cuvinte nespuse care ard tot ce ating. Cum să
MGManolescu GorunAcasă
________________________________________ I. Mingea de polo Sus, pe platou, unde nu mai e aer, ci metadată, îmi potrivesc crosa – un gest în afara contextului. Dau. Nu spre poartă, ci spre
MGManolescu GorunSpre ieşirea din haus
I. X Marin sunt aici cu un X negru desenat pe piept pe planul secționat al navei despicată ca o ființă fără nume și nu știu dacă eu visez nava sau nava mă visează pe
MGManolescu GorunMetafora care se întâmplă
I. Topografia unei propoziții mă aflu într-un spațiu scris literele curg sub tălpi ca asfaltul ud mă opresc din când în când la o virgulă să-mi trag sufletul mă întreb dacă semnul
MGManolescu GorunTăcerea
nu e gând, vibrație fără sursă vântul nu mai întreabă un dangăt de clopot blând ucis de seară știe drumul înapoi fără pași un abur fără început, fără sfârșit o aplecare tăcută a
MGManolescu Goruncheia luminii
visez uşa mea e o absenţă tăcută, o tăietură de întuneric în carnea nopţii. încerc să o deschid cu o cheie care fuge din mine ca un gând neîmpărtăşit. în spatele meu, la zeci de paşi, arde un
MGManolescu GorunKarma
Pe prima treaptă este o floare pe următoarea ţi se taie capul pe a treia se pune la loc şi uite-aşa, din loc în loc, se întâmplă câte ceva Bi-Zar. Dar ceea ce este de-a
MGManolescu GorunTrepte fără scară
1. Joc bi-zar Pe prim treapta — încarcerată-ntr-un bob de lumină o floare are rădăcini în cenușă și muguri ce râd Pe a doua — o lamă nevăzută iubită trădată adânc taie gât… Capul s-a
MGManolescu GorunIubita trădată (moartea ca ființă)
Ea dansează desculță peste bucăți din mine tăcută clipește încet și fiecare clipire taie aerul în două. Îi spun, rămâi! Râde dezmierdându-mă cu buze reci lacrimi de foc mă sărută
MGManolescu GorunFulguraţii
Icoană pe sticlă — născută din aburul unei respirații divine, veșnicia s-a apropiat prea mult de materie și a lăsat o arsură. Vălul cade încet nu apă, nu pânză, o piele subțire de lume care
MGManolescu Gorun...Tăcerea care vorbeşte
1. Stația golului Ajung aici fără să plec. Nicio geografie nu mă conține. Nici camera. Nici trupul. Sunt întins, dar nu mai știu cine ține greutatea mea. Aerul intră și iese — dar nu pentru
MGManolescu GorunŞi totuşi… (azi, dup 4 mai/25 - Însemnare previzorie)
I. Prăbușirea Totul se rupe — fiecare fir, fiecare coloană din mine cade, ca o catedrală trăznită deodată din interior. Aerul se frânge. Inima: o piatră pe marginea prăpastiei. Nu mai e
MGManolescu GorunCa şi când…
Ȋnainte de… Secera Lunii Ȋn oglinda apei Seceră-n Cer Când… Ploaia în nori Deşertul plânge Cu lacrimi de foc
MGManolescu GorunPecetie pe suc de mac
Ȋnvins de a tăcerii vină alcoolul pâlpâie-n surdină în flăcări stinse – negrii zori pe blestematele comori vibrează corzi din suc de mac în tâmplele de zei ce tac
MGManolescu GorunPecetie pe pajuri
Topită în picioare de furnici râzând smintită-n hohotele mici prin fiecare terminaţie de verb sfârşind acest bolnav al lumii ev sudoare distilată de venin prin porii lemnului din flautul
MGManolescu GorunPecetii rupte
Când asfinţitul-l plouă toaca - un ictus* somnambul – căci în Ithaca** Se toarce magic zvon din MiazăMoarte Din Strict-fixatul Albul MiazăŞapte Iar prin dezmierdu-mi cânt-descânt Sar praf
MGManolescu GorunPecetie pe 7
Moto: „De unde venim, cine suntem, încotro mergem” (Gauguin) Şapte albe carnivore Unghii-nfipte-adânc în mine Cel străin venind din beznă Când în somn m-am scufundat -Transpiraţie de
MGManolescu GorunNoapte-zi de rece lună
Noapte-zi de rece lună Inima mea este ne-bună Că e albă – prinsă-n ger Ȋmpuşcată de mister Ȋn maramă de inele Alb cer nins cu negre stele Tu, Noroace-Nenoroace Datu-tea Domnul încoace Că
MGManolescu Gorun