Texte în proză

Plecam în excursii de o zi, închiriam un autobus și ieșeam în afara Sibiului, unde pe o colină organizam jocuri, făceam vânătoare de vreascuri și aprindeam un foc imens privind orașul. Nopțile se

RSRoxana Sonea

0

0

Parcă lumea se împuținează, se face mică și se concentrează în acest punct, unde rămânem noi; suspendați în tăcerea aceasta dintre simțuri, între lucruri care nu se spun dar transpiră în

RSRoxana Sonea

0

0

Într-o jumătate de oră, din partea spitalului Psihiatrie II este trimisă o ambulanță. Din ea coboară doi asistenți de salvare și un medic. Luiza însă se liniștise. Cei trei împreună cu Ada intră în

RSRoxana Sonea

0

9

Ticuța se apleacă asupra lui Adam plimbându-și pletele peste fața lui. Acesta inspiră adânc și-o strânge mai aproape de-o parte și de alta a lui, începând să se unduiască în ritmul ei pe banca rece.

RSRoxana Sonea

0

4

*** Undeva în decorul pestriț al camerei de cămin țiuie alternativ, în diferite intensități alarma. Marga doarme eșuată, e adaptată la sunet, îl integrează în vis și nu se trezește niciodată.

RSRoxana Sonea

0

0

Luiza se uită după lungan bătând cu unghia în mozaic un ritm ușor, își spune că data viitoare o să-și ia ochelarii, să-l vadă. Lunganul întră la 204. Și-apoi liniște. Click. - Ci faci? De la

RSRoxana Sonea

0

0

Ușa se închide în spatele Luizei cu un click cunoscut pentru colegele de cameră. E îmbrăcată într-un trenning cu o dungă albă de-a lungul mânecilor, care se mulează pe dimensiunile standard,

RSRoxana Sonea

0

0

Despre ce poate scrie omul mai cu drag și mai cu sârg decât despre dragoste. Primul meu amor s-a întâmplat să fie unul foarte urât. De fapt, mă exprim prost. Adică, eu proastă și el urât. S-a

RSRoxana Sonea

0

5

În cadă am închis ochii încercând să rememorez tăcerea aceea, unii i-ar fi spus iubire, ca deschizându-i să văd apa roșie. I-am închis zicându-mi c-o iau și eu razna, oarecum fericită, așa

RSRoxana Sonea

0

0

Jean-François mă întreabă de Artur crezând că e un amant englez. Îmi vine să râd când o face, căci n-am cuvinte să-i explic cum că, de fapt, Artur a fost un soi de primată care m-a lăsat însărcinată.

RSRoxana Sonea

0

8

Am evadat un timp, ca să-mi dau seama. Furoul franțuzoaicei, zbierătele, bătăile în pereți, lălăitul de dimineață, băile, liniștea, bucătăria, mireasma de mort a frigiderului, canadianul.

RSRoxana Sonea

0

0

Ca în fiecare an, de Crăciun, trebuie să-ți amintești unde ai depozitat toate nimicurile acelea ce dau casei tale izul de sărbătoare: globuri, ghirlande, instalații, jucărele, cadouașe strălucitoare,

RSRoxana Sonea

0

2

La început îl priveau curioși însă cu timpul s-au obișnuit. Bătrânul era ca un mobilier de cârciumă: vechi, îmbibat cu miros de alge și apă de mare, ședea mereu la aceeași masă, privind către țărm,

RSRoxana Sonea

0

3

fragment din romanul “Sexagenara și tînărul” – Nora Iuga “Copiii de la școala nr.1, cu limba de predare germană, o socoteau pe Anna un fel de colegă de-a lor care știa puțin mai multe

RSRoxana Sonea

0

0

Adevărul e că societatea-i cam dădea de furcă. Dar cui îi e ușor în societatea de azi. Când stai în fața unui computer timp de 10 ore pe zi, lumea virtuală în care nu trebuie să te speli sau să arăți

RSRoxana Sonea

0

4

Moartea se plimba prin fața primăriei și se plictisea de moarte avînd în vedere că în interior oamenii mureau de plictiseală, îi plăcea oarecum să stea pe acolo, se simțea importantă. Se învîrtea, se

RSRoxana Sonea

0

4

Cunoștință îi făcuse Rachela, o funcționară de la etajul doi, care într-o pauză i-a mărturisit că e cel mai răvășitor bărbat pe care-l cunoscuse vreodată. Cunoștință e poate prea mult spus... Dar o

RSRoxana Sonea

0

2

Te pălește-așa, un dor de ducă criminal… Cînd ești tînăr, se întîmplă frecvent, doar poți face orice! În cunoștiință de cauză, se pot muta și Carpații. Tot lanțul. În loc să învățăm pentru sesiune,

RSRoxana Sonea

0

4

Vă amintiți click-ul perfect? Atît de natural încît nu necesită cuvinte pentru a fi explicat, nu necesită nici măcar reglări de pupilă. Există însă o midriază psihologică, o dilatare a pupilei

RSRoxana Sonea

0

4

someone to watch over me Dacă o melodie ar putea fi redată în picturi sau în scris, sau dacă miresme s-ar strecura prin difuzoarele televizoarelor pentru a completa acțiunea, arta ar lua noi

RSRoxana Sonea

0

3

- jurnal - Nobody knows it, but you`ve got a secret smile, and you use it only for me. Sînge, pense, atenție, verde. Unii își iubesc aproapele, pe sine, banul, tăcerea, munca. Cred că relația

RSRoxana Sonea

0

4

Omenirea ajunsese în anul 2890 la un asemenea nivel de dezvoltare încat sistemul solar era împînzit de călătorii intra, interplanetare si intergalactice, prin generarea controlată de găuri negre.

RSRoxana Sonea

0

4

S-a înnorat deodată și vântul bate din nord. De obicei de acolo vine ploaia. Þânțarii își fac de cap și e prea cald pentru un sfârșit de aprilie. Fata sta în mijlocul grădinii și privește

RSRoxana Sonea

0

7

Sună. E undeva lângă ea, nu, visează. Unde..? - Alo? Da… da… eu sunt. Tată? Bună. Da, păi… cât e? doișpe… se mai întâmplă… Cum?... Azi. Bine… Tot acolo?.. [Vara trecută ți-am zis că plec, să mă

RSRoxana Sonea

0

6

E târziu. O sună mereu în ultimul moment, entuziasmat ca în fața unui cadou. O face sigur că ea va fi acolo. Și e. Când l-a refuzat prima dată, a fost șocat. De atunci o caută mereu, iar ea îl

RSRoxana Sonea

0

4

... Þiganul din colțul salonului e tot mai rău, nu mănîncă de cîteva săptămîni. Are brațele atît de subțiri încît mi-e greu să montez tensiometrul. De fiecare dată cînd ajung la el înghit nod după

RSRoxana Sonea

0

2

“Stau și studiez afișierul de la histologie... Sunt adormită, clipocesc și nu`s deloc speriată. Am știut la lucrare, dar spre stupefacția mea totală, am picat. Și eu, și sfânta mea colegă, noi,

RSRoxana Sonea

0

2

Oamenii protejează dosare și vorbesc în șoaptă. Bătrâneii tremură la tejghele și vorbesc mai puțin... Ecoul bântuie bolta sălii. În jur, zgomot de capsatoare, fâșâit de foi, pași, umblătură, țărăit

RSRoxana Sonea

0

4

Dedicat cu prietenie celor de la Vasiliada. Bate un vânt tăios și rece dar mă încăpățânez să-mi aștept ghidul în mijlocul trotuarului. Îmi închipui că va veni de undeva din dreapta, dar niciodată

RSRoxana Sonea

0

4

Empatii Taxiul crează un zgomot de fond supărător dar femeia îl ignoră. Șoferul aruncă priviri în oglinda retrovizoare și-i întâlnește privirea fixă. Și totuși, privirea femeii nu-l vizează pe

RSRoxana Sonea

0

4

Era luni. Ianuarie. Frig și gheață pe drum. Trebuia să ajung la o profesoară, la facultate, Mă aștepta să-i demonstrez că știu materia pe care ea mi-a dat 5. Eram mai frustrată ca niciodată. În

RSRoxana Sonea

0

8

Jurnal de vacanță… în străinătate. Cum e acolo? Păi, dacă te-ai dus ca românul (și așa te-ai dus) e timpul oboselii extreme și a fugitului de colo-colo, cât mai ieftin, în cât mai puțin timp. Cu cât

RSRoxana Sonea

0

9

Intru în sala de curs, ca de fiecare dată, cu inima strânsă și cu un zâmbet arborat pe față: sunt o Diana cuceritoare, că Afrodita ar fi prea mult. Pășesc cu pași atenți, ușor zvâcniți, sunt

RSRoxana Sonea

0

5

Joi, într-un cabinet de țară. Dubla sală de așteptare a cabinetului doamnei doctor Negrea geme de bolnavi, iar asistenta le ține piept cu greu. Domnul Rusu tocmai a intrat și se pregătește să

RSRoxana Sonea

0

5

E încă o după-masă de marți iar caldura infernală suprimă până și gândurile. Dora stă ghemuită pe un scaun glisant în fața unui computer, într-o cameră cu atât mai caldă cu cât este situată la primul

RSRoxana Sonea

0

4

“ Migrăm în lume asemenea celulelor ce sunt atrase de concentrații de ioni specifice. Mă întreb… în contactele cu ceilalți cât e voință, cât e suprauzata și bidimensionala strategie de cauză-efect,

RSRoxana Sonea

0

4

E încă devreme. Abia au trecut de dimensiunile microscopice. E cald și plăcut peste tot în jur, și întuneric. Singura lor preocupare este să existe. Sufletele lor trimit, în mesaje chimice, dragoste

RSRoxana Sonea

0

6