Cele mai bune candidate aplică marțea, între 10:00 și 11:30.
Nu e superstiție. E statistică. Lunea încă repară ce-au stricat peste weekend, miercurea încep să creadă că oricum nu le va răspunde
Prima ediție a Cenaclului „Mariana Marin” s-a întîmplat.
Cu emoții, cu texte faine, cu discuții pe bune.
M-am gîndit mult dacă să notez asta aici.
Pentru că, într-un fel, poezie.ro a fost primul
n-am trudit pentru ceas, nici pentru adăpost,
deși m-am pus, nu o dată, în paranteză.
un scaun de dincolo, farfurii fără soț,
o fotografie cu mamaia naiba mai știe cui,
sticla de lapte în care ținem
nici un sunet dincoace de fereastră; dincolo,
legănatul blînd al castanilor în ulcica de noxe.
balanța umerilor tăi, ușor înclinată deasupra pervazului, unde
dîra unei replici adormite se
Am găsit biletul tău pe masă,
pliat, pecetluit cu gălbenuș de ou,
cerneala încă proaspătă, lucie
ca un mare deget mijlociu
strecurat în coada unei liturghii.
Sorbeam din cana ta pe jumătate
blocuri gri, da, exact, funingine și blocuri și
oameni înaintînd supraexpuși printre ele,
tălpile lor fluorescente lasă urme aprinse,
exact, cicatrici care penetrează asfaltul,
strat după strat, ăia
îți zăresc privirea iscoditoare
din capătul opus al troleului.
se zburătăcesc fire de praf
în lumina ciufulită de zoaie.
o clipă numai,
pensulezi un gest înspre mine și capitulez:
fă-mă drum și
încearcă să oferi ceva înainte de a pretinde.
un gest prietenesc face cît o mie de cuvinte.
folosește cît mai puține.
e floare la ureche să justifici extensiv orișice,
cînd toate băltesc
nu eu, ci orașul, în noaptea asta,
a uitat în sufragerie ziua aprinsă.
auzi, ce-ar fi să mai iasă și camera din mine,
să trîntească și ea ușa în urmă, să mă lase,
dracului, în pace, chit că
este și cordul un creier, la o adică.
are și inima un soi de memorie,
fie și numai a uzurii ireversibile.
nu pristavlisește prin rețele neuronale:
cordul discută cordless cu alte
pentru tine, cu drag, trag, că tot faci și toate
par că-s mereu împotrivă. și nu-s,
doar că ei, dragii de ei
nici c-ar ști.
n-au de unde să știe cîte-s pe
tavă pentru chelnerul sorții, mai
ales
galopul
fractura
insistența cu care despachetează clipe
numai bune de spînzurat în brăduț
privește
luminile
iume
alunecăm
prin crevasele
unui tor
chiar dacă ne-au
am scris o carte
am crescut un cîine
am mințit un om
am am am am am
de nouă ori am
iubește-ți aproapele
consumă cu noimă încearcă
să supraviețuiești intact
întreabă-te luptă promite
am scris o
o furtună de înțelepciune la marginea fiecărui cuvînt
apoi camera cedează treptat presiunii
eliberînd în atmosferă norișori roz și țestoase
fiecare copil își îmbrățișează animalul de pluș
sub
În perioada 25 septembrie- 3 octombrie 2009, la invitația Ambasadei României în Mexic, poeta Andra Rotaru va participa la Festivalul Internațional Zilele Europei în Mexic, secțiunea literatură, ca
nu e nimic lejer nici o măruntă născocire
care să simuleze pentru o clipă relaxarea
e noaptea în care îmi pierd cel mai bun prieten
e cîte un pumn în spatele fiecărui cuvînt
îmi înfige o mînă
toate mișcările descompuse pînă la intenție
mai departe pînă la primul impuls din
terminații nervoase pe umeri în sus mii
de reacții la suprafața pielii mai departe
palmele
cine știe de unde am plecat sau
unde trebuia să ajungem nimeni
nu cere mult în final iar astăzi
mă aflu pe strada verona cu palmele
transpirate cu un balans idiot
de pe călcîie pe vîrfuri
14 noiembrie 1990
tata întîrzia beat cu flori în sacoșă număra
spaime pe jos și guri de canal din troleibuz
o blondă oacheșă de la apaca îi căuta privirea cînd
mîinile mamei pline de lacrimi și
18 august 1991
bunica mea cumpăra halate
și mărgele dintr-o consignație de la obor cînd
inima ei a încetat să bată ochii reci ai bunicii
încă fixau o pereche de ciorapi lycra pe stradă
oamenii
Miercuri, 9 aprilie 2009, ora 18:00,
la biblioteca “Mihail Sadoveanu”,
în cadrul cenaclului Euridice, citesc:
- Andra Rotaru
n. 05.01.1980, Bucuresti
debut, poezie
: \"Într-un pat sub cearșaful
revin aici numai o dată pe an
chiar și atunci cu senzația că pierd timpul
calc cu grijă pe cărarea îngustă
ca și cînd tălpile i-ar datora blîndețe
nu mă dărîmă drumul acesta și nici nu
îmi umple
nu-i vorba de casierii plați de la carrefour
cu buzunarele întoarse pe dos cu mînecile și mîndria
întoarse pe dos
nici despre cei cinci centimetri
dintre mașina ta și mașina din față
sau
Bogdan Teodorescu, autorul volumului Cinci milenii de manipulare,
este invitat marți, 26 februarie 2008, ora 18:30, la Seara Cărții Tritonic în Club A.
Ce au în comun Mao, Hitler, Biserica, sofiștii