Tu plângi în întuneric
de câte ori te regăseşti, căzut într-o întrebare – niciuna fără răspuns, tu eşti diferit, eşti această singurătate care se dilată ca un vis cu stele și hărți topite pe o plită încinsă şi toate
FAFlorin AndorIubire tartinabilă
când îți ferești ochii mâinile tale se închid în inimă cât mai aproape de liniştea plămădită din aluatul multelor poticniri închipuind o iubire tartinabilă *** buzele tale, fascinante şi
FAFlorin AndorDouă chei
sufletul meu a fost prins până la măduvă cuibărind fugar în inima ta de lut arde mocnit odată cu linia verde a vocii tale dinspre capătul moale şi aproape transparent al degetelor tale
FAFlorin AndorUmbra unui călugăr alb
oricât ai cuprinde cu mâna, cuvintele se întind până la urmă până la umilire în trebuințe secrete și fiecare miracol moare la lumina zilei într-un foc astupat un fel de boltă de cer
FAFlorin AndorFantezie înaripată
născuți dintr-o frunză și aceea vibrând prin aer odată cu săgeata unei ființe, ajunsă crescută stingher din tendoanele încheieturii celei subțiri ori capul unui cerb ne-am întors mai lungi de
FAFlorin AndorPreludiu pe roata karmei
amândoi prinși în lanțuri fine mulțime de ochi întredeschiși ca pentru miracole eliberam printre falange nerezolvatele răniri personale miasme voia ta *** o parte din văl erai
FAFlorin AndorUltimul, dintr-un cuvânt care se clatină
m-am așezat pe o piatră într-un oarecare fel cum un culcuș de vreme rea pe margine de inel să pot asculta în liniște povestea satului scufundat în picătura de ploaie ori vârsta bărbatului
FAFlorin Andorcât ți-ar lua
cât ți-ar lua să tragi o săgeată una cu brațele tale cuprinzându-mă între soare și marea piramidă jucai la scară mică tăcerea focul și lumina devreme ce pătrundeam adânc tot mai adânc și la
FAFlorin Andorumbra seminței galbene
când te vei fi trezit în această mărginire doar îngăduie curățarea apelor îngăduie aerului împletirea și toate celelalte motive învăluite nenumăratelor forme înainte de a te dărui
FAFlorin Andorrespirația numărabilă
singura viață pe care o trăiesc nu m-a făcut mai înțelept purtându-mă prin situații în care să văd chipuri cum un sistem învechit de livrare a sufletului bătrân și oricât de departe aș ajunge nu
FAFlorin Andorah, febra asta
plouase puțin altfel ai fi venit iubito ca și cum ar fi fost vreodată loc pentru o aplecare către obiectele fixe și trei zile am fi săpat la gropi căutându-ne armele ah, febra asta în fiecare
FAFlorin Andorfigurine de ceramică
când nu mai ai ce salva n-ai decât să dormi învelită de un părinte fără chip cu o piele de oaie n-ai decât să colinzi lumea și să nu mai iubești pentru vorbe șlefuind teama ori pentru un dram
FAFlorin Andorvis pe cerul umed
cumva nu îmi pasă de soarele acoperit cu degetul tău mic iubito - îi nimerisem de atâtea ori dintr-o parte pântecele albicios- și totul continuă să cadă în vreme în alte umbre ce țin,
FAFlorin Andoral treilea om
n-ai voie să aștepți aici sacrificarea unei păsări după ce te-ai cățărat pe marginea de piatră și ai privit în adânc simțindu-te doar adăpostit ți-e foame și fiecare urcuș întrevăzut e doar o
FAFlorin Andornu mă întreba de nume
înainte de a deschide ochii risipind ceața galbenă purtată de oameni cât să-mi dai un răspuns păsările cântau decât noaptea și fără să știe încotro vor duce această călătorie se auzeau
FAFlorin Andorbomboane cu malț
mă simțeam îndemnat să epuizez toate rețetele de reîncarnare după ce trupurile trupurile noastre s-au lipit unul de celălalt prin trăsături absolut încântătoare și am început să adăpostim
FAFlorin Andorintrând într-o florărie
auzeam peste tot în jurul meu auzeam roagă-te și muncește doar cuvinte despre alinarea anumitor boli dumnezeiești și Dumnezeu nicăieri nicio vorbă nicio vorbă de laudă în vreme ce flămânzeam
FAFlorin Andorfrunza pentru melci
țârâie un greier și nemișcarea încă e acolo cum dintr-o perspectivă tribală măiestria de a nu ști nimic tu mă întrebi a câta oară de ce nu suntem fericiți, iubito când habar nu am despre ce
FAFlorin Andorai aruncat totul
hotărâți să mergem până la capăt și nu pentru ceva timp ne retrăgeam în spațiul interior obligat să recunosc fapte obligat să trăiesc cu toți acești oameni împărtășind câte o bucățică de zahăr
FAFlorin Andornici altul
mi-ai spus nu alerga după nori și nu mai încerca să îi iubești pe toți savurând acel parfum de femeie ești pur și simplu ești aici mi-ai spus ți-am spus învelită într-o fericire spontană fără
FAFlorin Andorautomatul cu fise
și cum întotdeauna mă țineam de ceva incapabil să ascultam sfaturi încropite dintr-un timp îndoit cu nerăbdare privindu-mă cu ochii tăi devreme ce nu era nimic acolo decât o oarecare
FAFlorin Andorvocea din piatră
după ce au secat lacrimile toate lacrimile ce dau de lucru și altor oameni -revenite șarpelui galben cât să mai descrie vocea din piatră- și paznicii au fost doborâți în praf și cenușă doar
FAFlorin AndorInvitație la prânz
ori de câte ori ies din mintea mea să pot exista întru totul inspir un minunat parfum așteptând pe cineva care să mă gâdile *** ceasul tău pe încheietura celeilalte mâini poartă culori
FAFlorin Andorneîngrădit
vei continua să nu faci zgomot pe calea unei atingeri separând lucrurile banale de fiecare asfințit ce vindecă pământul devreme ce inima ta știe devreme ce inima ta umple urma pasului socotit
FAFlorin Andor