Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Un om, o mască şi câteva x-uri

chiar dacă te-ai regăsit, iubind în cuşca aceea de aur câştigată fără consimţământ, de un înşelător care te-a înjunghiat pe la spate un om, o mască şi câteva x-uri bolduite peste ochii rotunzi tu ai

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Stele pitice adunând, ca dintr-o respiraţie înaltă

între noi s-a ridicat o linie, foarte subţire alcătuită din sumedenie de stele pitice adunând ca dintr-o respiraţie înaltă părţile pierdute, de bon ton (tu o poţi defini altfel, dacă te gândeşti la

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Semne, dintr-un singur ochi

te-am manifestat ani în șir, așteptând să vii din ținutul galben, limbile s-au născut și au fost uitate s-au ridicat în mintea mea imperii și apoi au căzut și nimic din ce a fost construit nu a ajuns

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

O poveste cu un fruct interzis

era în spatele nostru o poveste, adormită ritualic, îngropată într-un pământ fictiv o poveste cu un fruct interzis pe care alegeai să-l porţi în braţe împotriva tuturor, un cântec în strună ce lume,

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Tu într-o rochie de mătase, eu sprijinit într-o vâslă

mi-am visat dintotdeauna viața, într-o casă de lemn ți-amintești cum ne așezam într-o barcă, tu într-o rochie de mătase, eu sprijinit într-o vâslă de arțar verde în loc de bagaje tot restul

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Femeia care ţi s-a răsucit pe un deget

uneori e mai bine să pleci, departe auzeam, da, auzeam de o anumită femeie, care şi-a dorit de la tine totul femeie care ţi s-a răsucit pe un deget, până când te-ai regăsit acasă care te-a ars

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

O căutam, în puţinele flori de lună furate minţii

când s-au împărţit cărţile toţi ceilalţi erau luaţi cu treburi, la târgul de duminică iarba grasă nu era încă, nu era călcată şi au început să dea colţ iluzii din locuri în care cuvântul era atât de

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Femeia de la celălalt capăt, al bancnotei

când am fost crescut suficient, de mult undeva, puţin după douăzeci de ani m-am trezit şi eu, ca fiecare bărbat bănuiesc, doar, că m-am trezit că n-a vrut nicio femeie să-mi spună adevărul ca şi cum

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Prima ademenire a visului, încolţit de sub unghii

am fost născut din ochii tăi, aduşi de un cocor alb cu picioare de lut ochii tăi de smoală, ochii tăi atât de flămânzi niciodată împliniţi până la prima atingere până la prima ademenire a visului,

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Un asfinţit, dintr-o coajă de banană

undeva un soldat de plumb salută, o femeie priveşte pe geam poartă aceeaşi uniformă de fiecare dată condamnat să nu poată uita retras, acum, în slăbiciunile sale ar putea să fie despre cineva care

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Tânguirea dinspre lumină

uneori te desenam întreagă, în cărbune pe o cămașă din piele de bărbat nu știam cum doare, înspicat poate din cauză că n-am mai avut niciodată o femeie care sclipește în pumn delir de lumină vorbind

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Spadele se leagă, cu spade

poate că mie mi-a îngheţat inima cât să fac o mutare decisivă pe tabla de şah şi mila mea s-a ascuns, a săpat în adânc mult prea departe de legământ pentru că a fost aruncată, fără voie o dată cu

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Adevărul, un drum care şerpuieşte

el dă drumul unei cărţi, să cadă în cerul plutind întors ea nu ştie ce se va întâmpla, în spatele cuvintelor adevărul, un drum care şerpuieşte el lasă în urmă vechea poveste, orice ar fi cum acel

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Alune de pământ

o singură dată am auzit, din josul inimii, ai grijă de la cine bei, de la cine mănânci apoi nimic nu a mai fost la fel zile în şir în şir în şir până când puterea şi-a regăsit cuibul, printre

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

A învăţat să mă poarte în oase, ca pe o măduvă

eram o dorinţă îndeplinită (mă întreb şi acum pentru care dintre ele, Doamne) născut dintr-o promisiune, dintr-un izvor fermecat dintr-o discuţie amânată, cineva se amesteca şi pierdeam din apa aceea

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Cântec, de îmblânzit plânsul

ar mai fi fost doar o singură zi, ca ea să se cureţe de pânzele de păianjen dar pământul se mişca din ce în ce mai repede şi nu era loc destul, să mă ajungă din fiecare urmă ea umbla de nebună prin

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Un clinchet, nişte monede bătute antic

venea cineva străin, dintr-o ţară străină se auzea un clinchet, nişte monede bătute antic şi îmi spunea hrăneşte, du-te, cunoaşte oameni apoi răspunde celor care te privesc în ochi nu-mi spune că nu,

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Undeva e un capăt care o macină, care arde fără scăpare

ea se grăbeşte foarte tare şi atunci pare o fugă de la locul faptei înţeleg că ea pare, că ne place, doar cât să se joace şi nu ştiu cum e să prinzi pe cineva, de vai Steaua lui cu prea multe cărţi

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

La început eşti doar tu, cel care se pierde

pentru ea luam calea umbrelor, aproape îmi pierdeam din aproape în aproape, sufletul ajungeam victima sa, până la un punct niciodată ultimul punct, niciodată înţeles pe deplin mi-aş fi dorit să-ţi

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Ea ştie să tragă, din marele ochi lumea şi toţi bărbaţii pe roată

când ceva se învârte în mintea ei tu crezi tu crezi că eşti acolo, suficient (dar niciodată nu e vorba de tine, dacă nu-ţi spune că îi pasă) şi dintr-o dată vrei, să pui capăt moale după nodul

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0

Doar n-am venit să mă bat cu lumea, să muşc, să zgârii

prima carte, o lipsă şi am fost născut a treia zi dintr-o foame (dacă aş fi spus femeie m-ai fi catalogat la obsesiv şi consecvenţa nu înseamnă obsesie, neapărat) ori dintr-o lipsă, de dulciuri,

@florin-andorFAFlorin Andor
0
6

Ne alegeai din lumina moartă, din lemnul de santal

treceam un râu, dincolo se ridica un munte din răbufnirile tale, din povara sticloasă a ochilor tăi goi dezgropam metalul şi oamenii ochii bărbatului tău, ascunşi în pădure rostogoleau punctul, până

@florin-andorFAFlorin Andor
0
4

Pe inelar melcul umed al umbrei, mirosind a lămâie

am fost născut dintr-un inel zgâriat dintr-un veac de pace dintr-un metal curgător, de nesomn din imaginea tulbure a unui templu grec dintr-un inel cu piatră neagră dintr-o dimineață cu unghii bine

@florin-andorFAFlorin Andor
0
4

Și ce privire, pe curba unui pod fără atingere

îți hrăneam visele, ca să pot rămâne în viață dimineața și seara, cât mai devreme fără memorie, fără trecut deasupra zgomotului riduri, verticale dincolo nimeni nu era bântuit doar crezând în

@florin-andorFAFlorin Andor
0
0
24 din 387 poezii incarcate