Tatonare
Incet, cu pași mărunți Vin lângă tine Tu taci Din ochi ți se preling culori Infinite nuanțe de suflet Corbul șoptește Să ne legăm, iubito Să ne dăm cu capul de pereți Până când sângele va
ABAdriana BochisValse triste
isi uitase condurul deasupra pianului in fuga ei peste clape trebuia sa ajunga acasa inainte de miezul sortii trebuia sa vada cum ochiul inchide ochi flacara stinge flacara cuvantul mistuie
ABAdriana BochisPopas interior
indrazneste, calatorule aseaza-ti pasii osteniti pe glia calda aici iti pierzi numele pentru ca nu e nimeni care sa te strige toate chemarile s-au contopit cu soaptele creatiei tacerea fara
ABAdriana BochisSssst!
Inainte de a citi aceasta poezie, va rog sa inchideti telefoanele mobile sa faceti timpul farame si sa-l dati hrana pestilor sa va dati de trei ori peste cap pentru o mai buna conditie umana
ABAdriana BochisBrutarul
nu avea nume, vecinii il strigau omule saluta clipind dintr-un ochi rasturnat cu celalalt cantarea distanta de la finit la infinit mainile ii erau albe, naravas de albe, muscate de harpiile cu
ABAdriana BochisDependență
le-am vazut beau tuica la crasma din colt asteapta nelinistite metroul se inghesuie in troleu isi pudreaza nasul in fata oglinzii conduc biciclete sau masini de lux umplu
ABAdriana BochisPeste mlastini, iubirea
eram doua firmituri de infinit ne rontaiau melcii le cresteau ganduri ne sfasia pamantul ii incolteau ferestrele cu lumina eram o zbatere inutila de flacari ni se ofereau lascive paduri
ABAdriana BochisAutoportret in zori
M-am trezit din somnul meu infrunzit. Mirarea ma imbratisa cald. Cat de senin mi-e sangele dimineata, cat de inalt! Inainte de zori m-au inghitit coliviile. S-au transformat in
ABAdriana BochisRictus
era intr-o joi sarpele ma tinea de mana inclestat pe linia vietii nu se auzea veninul printre molari suiera ascutit capatul meu de unu ceata crestea se labarta in voie printre vii abia
ABAdriana BochisResuscitare
ma aplecasem peste respiratia ta incompleta pe atunci nu invatasem cadenta spaima-iubire spaima-iubire dintr-un ecou in altul renasteai imi lipisem urechea de cochilie ascultam valurile
ABAdriana BochisNocturna
E liniste acum, iubite. Casele si-au asezat caramizile vraf, s-au acoperit cu tigle si-au atipit, obosite. Zgribuliti, copacii s-au invelit in umbre si-au adormit
ABAdriana BochisSpecificitate
In lumea noastra disperarea se masoara in mangaieri. Cu gandul rasucit nefiresc inspre ieri, obosim calculand procentual cat din mirosul de piersici ce ne urla in nari e real. Instituim noi
ABAdriana BochisLanga un fluviu schiop
trecea prin noi un fluviu schiop de-un mal asa s-a nascut, spuneai si imi trageai ceata pe ochi dominoul cadea piesa cu piesa doar zidurile mele se cocotau pe varfuri, speriate de saruturi
ABAdriana BochisNoi, cei de-o seama
Noi, cei nascuti de acelasi nor ne recunoastem usor dupa umarul stang ciuruit, scorojit de sufletul celor ce plang dupa ochiul drept rotunjit de mangaierea pleoapei obisnuit cu privitul
ABAdriana BochisTesatoarea de borangic
era o ea oarecare, femeie, uneori poeta in rochia ei dantelata si pantofii brodati semana cu un timbru dezlipit de pe plic cand avea chef de trait iesea pe strazi alegea din multime unul, la
ABAdriana BochisUnele zâmbete
unele zâmbete au flori înnodate la colțuri ghirlande cu sens altele se rostogolesc pântecoase scăpate din raft vinuri vechi unele zâmbete inundă umbrele pașilor potop de tăceri altele
ABAdriana BochisCrochiuri cu amanti
incaperea cu obloane inchise ea el bonsaii vestejiti de atata ardere ma tem ca nu ma vei iubi niciodata ea radea, isi dezvelea carnea, ii cauta tremurul pe sub piele de pe strazi navaleau zgomote,
ABAdriana BochisPadure - haiku
soldati infrunziti primesc comenzi vitale de la radacini
ABAdriana BochisPusa pe sotii
Sa remodelam jocurile! Sotron? Aceeasi speranta aruncata cu precizie in patrate consecutive de calendar... Plictisitor! Vreau curse cu obstacole, sa imi maresc rezistenta la iubire
ABAdriana BochisTremuri cu mine?
habar n-am de ce dimineata imi zambeste a tine pana acum visele ma intorceau de pe-o parte pe alta a vietii dar mi s-au rupt pieptenii cu care descalceam realitatea uneori ma trezesc strigand
ABAdriana BochisIn alb si negru
Tu nu stii sa canti la pian. Stii doar sa ii vorbesti din varful degetelor. Te-am ascultat intamplator fara sa inteleg. Sunetele mi-au strabatut carnea devenita permeabila si-am
ABAdriana BochisDeclaratie de independenta
Nu sunt un petec de pamant pe care sa il vinzi, sa il lucrezi sau sa-l posezi. La o privire telescopica mai atenta vei observa ca, de fapt, sunt o intreaga planeta proaspat nascuta,
ABAdriana BochisDe scriitor
se apleaca peste fumul de tigara cu zatul cafelei sub ochi pe tample i se preling vocale, consoanele devin mestecate un alt chewing-gum cu aroma de migdale amare uneori le scuipa, alteori le
ABAdriana BochisCum se numara vesnicia?
eternitatea se numara cate doi, imi spuneai tremurat pe atunci ne ascundeam in tribunele stadionului mut acolo numai trairile noastre obisnuiau sa faca valuri uneori stateam cu fruntea lipita de
ABAdriana Bochis