Poem in verde
duc in mine multe vieti trecute ma recunosc doar din priviri si vorbe am rugat lucrurile sa ma lase in pace in bucatarie mirosuri de verbina in camera culori de verde am obosit deslusind
Psihanaliza
Psihanaliza Am căutat sticluța cu Duh din cămara amitirilor si am gasit patruzeci de zile friguroase, cred ca mi-am rătăcit iubirea esențială sau Duhul a dat în zarva luminii am privit
Semne de Foc
Ceasurile din noapte in care urcam in doi caligramele cu aplecari la sud la nord si aiurea ne inseala O Doamne! ninge in locul in care te-am strans te-am intalnit in palmele inimii in muntii
Rusalca
Am strigat dupa mine dar nu m-am auzit nu m-am zarit, doar simptome de Zvon, alarma inimii se pierde in nuante verzui Nu clocesc in captivitate nu suport delfinii raniti culoarea metalului
Psihoterapie
Vorbele atarna ca rufele scrobite albite aspre, vorbele acestea ma sufoca, sunt zdrentuite de plimbari printre stele pasi pe luna vorbe intoxicate cu nori laptosi Banuiala mea ca Ariadna
Licurici
Te-ai intrebat de ce suntem bolnavi de preadeparte de ce necercetate semne se desfasoara-n larguri de ce fug patru rauri sfinte in sapte largi ocoluri asemeni cercurilor care ne cuprind de
Zilnic
cunosc miscarile tale adesea ma lipesc de pieptul tau invelit cu soare pe dinauntru, odele metalizate sunt dupa noi o sa-mi istovesc lenjeria in mii de confettti cu prozodie new age, nu privi
Tu
Domnul Este scrie rar refuza sa-si faca publice mirarile sa-si comercializeze starile de suflet e obscur de teama sa nu i se jefuiasca secretul Scrie, te rog acum vine seara prepar eu ceaiul
Neuroland
tainic alunec prin tamplele tale si ma topesc in gandurile matematic ordonate un, doi, trei, al cincilea ma doare, logica cotidianului, friptura in sange a buzelor sau sarutul cu alge la mijloc,
Ploios
nu ma recunosti asa cum faceai demult in copilarie traversai bulevardul cu noaptea pe umeri buzele tale ma tineau in viata. Intentiile mele de catarare pe scena cu ochiul in gol sfarsesc
Skiathos
fandare in miezul Sporadelor albastru-lumina scrijelind salbatec ochii, ochii mei forfotind pe plaja la hotel pe terasa ziceam ca numai la oglinda exersez eleganta tacuta a Gambei dar tu ma
Cover Carciumareasa
un haiduc s-a prins in plasa navigand spre noua dansatoare cu bikini de margele, \" sa vina nevasta\" spuse politicos folosind limba ca o scobitoare dupa tariile pline de cantec, \"pielea
Weekend
Inveleste un strop de magie fapta e gata, o sa-ti ghicesc in talpa o sa-ti scot iepuri albi din torace exersand tehnica mainii stangi, ochiului drept i s-a sfarsit
Iertarea
Sacerdotal treci Doamna Tacuta peste anii mei lancezind in dezordine, mereu am intrebari- raspunsuri pe tabla intoarcerii Noaptea te aud, esti Bufnita Oarba din casa batuta de
Ziua Scadentei
Ziua Scadentei e calculata pe fila aceea, gri-alb-negru, fara alte variante. Cuvantul insuportabil e lipsit de sens, oglinzile aburite de pacate si bucurii ne voaleaza, ne mint si ne
Sub soare
Spirala asta are repere interminabile, dimineata se catara pe ea voci de inger. Bella combinazione Antonio Trio-Blackmore\'s night, cuvintele se coaguleaza in vocea perfecta si clara, poezia
Mansarda Iluzoria
Deferirea ta zilnica unei justitii a fiarelor in parcul municipal, sau prestarea unor servicii la domiciliul ideilor, te lasa sa jefuiesti un trup ametit de sperante. Un soare obez
Neopritului
Vantul vantura-lume de la nord-est, Fii un yang-yang daca vrei, Fii un Hei-Hei daca vrei, Pui de luna, Semiluna, Luna de argint, Doi Sobolani Albastri iti trimit bezele- cu- frisca. Esti
Rosa canina I
Geniul solemn ca leul si trist ca pasarea de prada. Aveai palmele palide si-mi aratai casa de piatra si raul care trebuia traversat. Sunt aici, voiai sa-mi spui cu privirea. Sufla un
Inchidere in tacere
Esti atat de departe. N-o sa-ti caut mersul in runele noptii printre spaime, speriata de frigul asteptarii. N-o sa te chem in seara asta straina, in spatiul gol in care nu te ating, in drumul
Cantecul Noptii
Milenii Narcotizez vocile serii, sa le dau vantului si s-adorm intr-un subsol cu epave si pesti. Surasul Madonei e fragil, vesnic suras, fara iluzia ca vamesul portii, caruntul, ne-acorda
Innuendo
Cu lungi arcusuri iarba cauta si descanta trupul din care femeia plecase. Ecoul poarta clopotelul altarului, e haina de aur a lui Orlando Furioso, Laertios mananca radacini si ierburi în spatiul
Eden online
Intoarce pagina e alba, e ziua care vine, s-a nascut din ieri. Seninul mintii naste noaptea gandul, izvor amplificat de tine. Nu-i da crezare, un gand, o lacrima, visare, nebunie, e
Soldatului
Ar fi timpul sa inveti sa poti vorbi cu tacerea. Un tipat enorm sfasie lumea. Ce spaime te chinuie? Ce blestem ai de implinit? Radacinile ies noaptea si intreaba pe unde intarzii. Incotro vei
