Bogdan Geana

se încolăcise pe preş, în miejii nopții, precum un câine murat, sentimentul. câți ani ai păpuşă? câți să am mătuşă? -repeta sacadat în liniştea nopții, măscărind-o pe vecina de la 3, mai

la o cafea cu un prieten bun, unul dintre aceia care seamănă cu ianuş, care a locuit fără să știe în casa în care a trăit trei ani sudinski, culcat pe jos, pe o saltea aidoma lui sudinski, un

la noapte, în locul lunii, o strecurătoare imensă, rotundă, schimbă consistența sentimentelor ce și-au păstrat eticheta Quid Pro Quo Made in Singapore lună tu, stăpân-a tăițeilor, recită cu

cu entuziasm reținut număram ceasurile nopții așa cum număr orele până vineri, sâmbătă, duminică, până vineri, sâmbătă, duminică, până vineri, sâmbătă, duminică; ca să le stârnesc, jignesc zilele

în miezul toamnei a venit pe nepusă masă vara, tu m-ai privit cu subînțeles ca alexandru jula, cu mâna stângă ridicată de pe coperta electrecord cu soția prietenului meu, tocmai când mă

am o tulburare de comportament, sunt român, altfel rapidist văd roşu unde din 47 este albastru ambalez aer, cred nestrămutat în fraieri, în nopțile de 13 spre 14 dorm ca un prunc, odată am sădit

lună, tu, al rechemării porte bonnheur ar zice unii, te-ncuibaşi precum sabreurii în unghi mort cum numai prunii măiestresc nutrind iluzii, loc de ascunziş şi umbră raze câş să nu-i

Citeam mai deunăzi cele scrise de Iulia Popovici (care are, ea știe asta, tot respectul meu) despre parteneriatul civil: „De fapt, parteneriatul civil e recunoscut. E recunoscut pentru o secțiune

Românul urban trăiește de o viață pe bază de covrigi și merdenele. Vă rog să mă credeți pe cuvânt, se poate trăi fără pălincă, șpriț, o jumară, dar fără covrigi și merdenele nu. Știam de fapt asta de

Pas d’acord avec TREZIREA și ANULAREA CULTURII, pentru vibrația de dominare despotică, neolegionară și anarhistă prin definiție. Progresismul nu poate fi o scuză pentru un „woke” care vorbește

ambientul, îmi spuneai, ambientul are un rol hotărâtor în tot ceea ce ni se întâmplă, încât argumentul cu omul care sfințeste locul pică precum o bandă de mariachi vara pe caniculă mare,

lucreția, de soare reîndrăgostiții din triaj așteaptă își așteaptă pereche în paritate de 1 la 1, ei poartă cu ei în pungi vidate câte un aforism de pus la rana somnului întrerupt de datele din

Dragi autori, de data asta vă scrie „omul cu tranzistorul”, nu cel cu condeiul și nuiaua (cum livresc mi se mai amintește din când în când). Ca să verific cele zile am dus mâna la buzunarul de la

întors de pe front, confuz, pun capul pe cutia cu orteze, proteze şi siguranțe fuzibile pe care le port pretutindeni după mine din superstiție, deşi odată s-au dovedit chiar utile atunci când un

Să vă spun o poveste! Bine, o poveste este și anecdota cu „copii, vreți să vă spun o poveste?” dar, cum nu e vreme de povești, mai puneți-vă pofta-n cui! Acum destui ani, pe când făceam tot felul de