Poezie
Tata și ploaia
1 min lectură·
Mediu
Arșița scotea aburi fierbinți
din pământ.
Aerul devenise atât de greu,
încât respirația
semăna cu o piatră.
Tata, în pragul casei,
scruta cerul.
Poate, poate...
Vocea lui a răsunat ca un tunet:
„Ad-o, Doamne!”
Și cuvintele lui
s-au înălțat
asemeni unor păsări însetate.
Un norișor stingher
l-a auzit
și și-a deschis aripile spre noi.
Curând, tot cerul
s-a umplut de nori,
ca niște gânduri încrețite.
Și ploaia s-a desfăcut peste lume.
Un fulger
a desfăcut zalele lanțului
de care se legăna balansoarul.
Lanțul s-a rupt.
Dar și guguștiucul
ascuns sub o za,
crezând, naivul, că cerul nu-l ajunge,
a căzut,
iar ploaia i-a împrăștiat
cenușa.
De atunci știu:
ploaia nu pleacă niciodată singură.
Duce cu ea tot ce e ars.
Oare și copilăria mea
a fost spălată de ploaie?
Mai strigă, tată:
„Ad-o, Doamne!”
Azi am mai mult ca niciodată
nevoie de ea.
.....................................................
Dar vocea tatei nu se mai aude.
Nu știu
dacă ploaia
l-a luat
sau l-a dus la adăpost.
17157
1
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Talabă Nela
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 162
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 45
- Actualizat
Cum sa citezi
Talabă Nela. “Tata și ploaia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/talaba-nela/poezie/14201303/tata-si-ploaiaComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OAOAOttilia Ardeleanu✓Un discurs emoționant, cursiv și vizual. O amintire grea, cu tata, cel care aducea ploaia doar prin acea rugă scurtă, sinceră și puternică. Aproape fiecare strofă reprezintă un gând asociat cu o imagine. Bine regizată moartea guguștiucului în contextul morții tatălui. La fel și meditația asupra ploii care ia cu ea sau, dimpotrivă, pune la adăpost. Frumos!
0
AAE frumos. Pare mână sigură aici. Exersată, suferindă. Are o tehnică aproape de moarte. Unele versuri mă prefac în invidios: "Curând, tot cerul
s-a umplut de nori,
ca niște gânduri încrețite.
Și ploaia s-a desfăcut peste lume".
E clar că aici e vorba despre un autor. Autor.
Aș da stea, dar nu știu cum se face de pe acest nou site.
Poate mă ajută cineva...
s-a umplut de nori,
ca niște gânduri încrețite.
Și ploaia s-a desfăcut peste lume".
E clar că aici e vorba despre un autor. Autor.
Aș da stea, dar nu știu cum se face de pe acest nou site.
Poate mă ajută cineva...
1
SBDistincție acordată
Simplitatea textului îl face și mai profund. Imaginile nu se explică una pe alta, ele se simt una din alta, se hrănesc reciproc.
Tatăl devine miezul invizibil al întregului poem, trece dincolo de cuvinte și se instalează într-o mitologie personală, intimă. Fiecare element pare să se depășească pe sine doar ca să țină vie acea imagine în amintire. Nimeni nu scapă neatins. Ploaia trece prin toți și peste toți.
Finalul lasă întrebarea suspendată în ploaie – neexplicată, neelucidată, cu puterea de a încolți mai târziu, în ploaia care abia urmează să vină.
În spatele ei rămâne o tăcere grea: oare ploaia spală cu adevărat, sau doar mută cenușa dintr-un loc în altul?
Tatăl devine miezul invizibil al întregului poem, trece dincolo de cuvinte și se instalează într-o mitologie personală, intimă. Fiecare element pare să se depășească pe sine doar ca să țină vie acea imagine în amintire. Nimeni nu scapă neatins. Ploaia trece prin toți și peste toți.
Finalul lasă întrebarea suspendată în ploaie – neexplicată, neelucidată, cu puterea de a încolți mai târziu, în ploaia care abia urmează să vină.
În spatele ei rămâne o tăcere grea: oare ploaia spală cu adevărat, sau doar mută cenușa dintr-un loc în altul?
0
SIFrumoase versuri...e plăcut să îți amintești de tată așa, readucându-l în gândurile prezente.
0