Comentariile membrilor:

+ Superb!!!
Andreea Drăguleasa
[31.Oct.03 06:06]
O poezie extraordinară, Lavinia!
Mai mult decât extraordinară!

Andreea

+ rochia lunga de poiama :)
Neisa Conta
[31.Oct.03 06:08]
Motzoaca draga, mie mi-a cam placut aici la tine in poezia pe care mi-ai povestit-o... Mai ales de laba aia de tigru pe umar mi-a placut poate mai ales pentru ca am cunoscut-o si anume binisor...
Eu am furat cirese, ca nu prea aveau ei vecinii asta in dotare, aveau in schimb mere.

Tot timpul verzi.

 =  erata
Neisa Conta
[31.Oct.03 06:10]
NU aveau vecinii cirese...
:)

 =  Motoc pe 16 mm... lungime
Felix Grai
[31.Oct.03 06:16]
Atentie, se filmeaza!

Acest poem cam trist,
Pare scris de un copil
hip-hop, teribilist,
Plin de pojarul cinefil.


Amalgam.

 =  iures
Cosmin Dodoc
[31.Oct.03 15:56]
mi se pare mie sau a inceput pamantul sa tremure sub pasii nostri inghesuiti pe partea de vest?
mi se pare mie sau caii s-au cocosat sub greutatea sticlei de cuart pe care a spart-o adam in capul evei?
mi se pare mie sau doua degete impletite se regasesc deseori in parte de jos a portului bunei sperante?
mi se pare mie sau soarele nu mai are puterea sa coaca?
ni se pare noua sau am uitat sa mai scriem?
ni se pare

 =  Cosmin, talmes- balmes si corcoduse verzi
Motoc Lavinia
[31.Oct.03 16:16]
Cosmin, un lucru nu ti se pare
corcodusele erau verzi
unora li se sterpezeau dintii
strambau din nas
era, negresit, un talmes- balmes, iar de asta eram constienta si eu. Ce nu stiam insa si nu-imi iesea, era ordonarea, de aceea mi-am permis sa astept urmatoarele valuri de inspiratie sau vreun deget uitat intins.

+ o rochie lunga
Michel Martin
[31.Oct.03 16:23]
Nu stiu ce as putea comenta aici, precum nici acel banal: "sunt coplesit" n-as vrea sa-l enunt, insa e ceva...nu la mijloc, nu la inceput sau final si o lume pentru tine ca sa fii unica. Comme ca.

+ Recit, cam câte franjuri mai țin minte
Adrian Firica
[31.Oct.03 19:45]
E un vârtej poema asta. Are de toate: candoare, resentimente, tristețe, ba și ceva furie, tandrețe ...
Ce mai încolo și încoace, seamănă cu tine, ca o femeie cu o femeie.

'Ceam că să să fac și eu cu mâna spre taxiul ăla. Când fu mai aproape, văzui nu numai că e ocupat, ba chiar că e și puțin feminist. Numai puțin!, atâta cât se cuvine.

Așa că mi-am zis: mai bine merg pe jos; am să recit - cam câte franjuri voi mai ține minte.

 =  i
Andreea Drăguleasa
[31.Oct.03 19:51]
Încă o raită pe-aici... pentru "copiii" cu 3 de i.
Numai bine!

aceeași Andreea

 =  Elasticitatea prastiei conteaza, nu?
Nicolae Mihai Popa
[31.Oct.03 20:17]
Probabil nici nu-ti inchipui ce curios trebuie sa fie, pentru vrabiile care s-au lovit cu pieptul in prastie, cum e sa fii mereu inspirata si sa nu ratezi nici o idee din cele nascatoare de poeme.

 =  o foarte complicata parere
liviu dascalu
[31.Oct.03 21:24]
Furie de multe ori prea lizibila, construita, demonstrata. Nu gesticulatia in sine ma deranjeaza; chiar se poate scrie un poem doar din "atitudine", intr-o fuga de sine perpetua (fuga de interiorizare, reflectie, de orice fel de "nucleu metaforic" al textului). Doar ca "fuga de sine" are mai mult succes cand stii de ce anume fugi. In buna parte, fuga de sine dintr-un poem bun e trucata. Tu nu prea oferi acel "sine". In final ai o remuscare pentru ca nu o faci si oferi o trimitere catre copilarie, dar nu e acolo, stii bine. E un loc comun al visurilor despre tine insati, il intalnesc mereu, dar nu e "sinele".
Sa o iau altfel. Un mare dansator a vrut sa arate, unor profani, sensul unui dans, in ciuda stranietatii miscarilor sale. Fara sa-i anunte, a executat programul sau pe o melodie diferita, mai intai. L-am urmarit aproape socat. Aveam un sentiment intens de absurd, credeam ca despre asta "e vorba". A doua oara, pe muzica potrivita, "sinele" acelui dans, totul a capatat sens; era vorba de singuratate, suferinta si de alt fel de absurd. Fuga de sine era intr-un subtil joc cu apropierea.
Ca experiment, e o poezie interesanta. Simt ca ai furia creatoare necesara unui poem cu adevarat interesant.

 =  tot n-ainte
Irina David
[31.Oct.03 23:03]
Superb, superb de trei ori superb. Si mai ai nitintica rabdare cu toti cei care comenteaza... poate se prinde ceva pt o noua poezie

 =  un milion de milioane
Petrescu Ionut Mihai
[15.Jan.04 13:11]
Ammm... s-a intamplat.. acum ascult Eith Piaf, e prima oara cand ascult un cd cu Edith Piaf, si tocmai am citit poezia de mai sus. Am ajuns din nou la concluzia ca pustii si fetele de 15 ani se distreaza mult mai bine, incomparabil mai bine decat adultii. Copiii stiu sa inventeze din nimic, copiii nu se simt niciodata obositi, vinovati, plictisiti.
Incearca si asta : Mihaela Runceanu - "Sa fim copii" . (Apropo - cine scria versurile Mihaelei Runceaanu? )




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !