+ Notabil | Adrian Suciu [31.May.07 14:03] |
Un poem rotund, intens si sacadat. O mica bijuterie, cu mici derapaje demonstrative dar care nu sint stridente. Modul in care se reuseste concentrarea discursului aici e notabil. Versul trei imi pare de prisos sau ar trebui reformulat pentru a da mai multa pregnanta textului. | |
+ rafinament stilistic | Ioana Geacăr [31.May.07 16:23] |
Ai trecut la lucrătură concisă și rafinată, de guvaergiu și-s reușite micile tale vizuale, de stare comprimată, ca aceasta! Îmi place decupajul, prinderea cititorului in capcană fantomatică: "(e greu până închideți ochii)" Felicitări pentru rafinament stilistic! | |
= adrian, ioana | Ioana Florea [31.May.07 16:54] |
adrian, ioana, va multumesc pentru steluletele acestea, o sa le atarn pe cerul meu ca sa le vad in fiecare vis. timpul iși trece mereu degetele prin parul nostru.... queen ella | |
= parere | Severus Silvan [31.May.07 21:52] |
imi place aceasta idee de fantoma, fara contur si fara identitate. Ruperea din noi e in general flamanda, lacoma, avida de carne proaspata, de sange. Umbrele infipte in pereti nu sunt altceva decat proiectia unui lucru fara forma si fond, a ideei. Un text reusit dupa modesta mea parere | |
= bibistrocel | Dragos Adrian Farmazon [31.May.07 23:27] |
nici nu stiu ce sa scriu aici :-?? pe de o parte, ti-am mai spus: subiectivitatea m-ar impiedica sa vorbesc limpede. Pe de alta parte... ceea ce ti-as spune... ti-as spune TIE, la fel cum ti-am mai spus si cu alte ocazii :) Asadar... las semn de trecere prin Agonia, fara comentarii la propriu. Ce-am mai spus ce e de spus... "las' ca vorbim noi!" :)) | |
= severus.. dragos:* | Ioana Florea [01.Jun.07 11:40] |
severus... oscilam intre viata si moarte in fiecare secunda a vietii, din noi raman idei de fantome in scurgerea iremediabila a timpului dragul meu dragos, ai trecut frumos pe agonia. si vorbim noi asa cum spui tu. sa ma sperii?:P toate dedicatii merg din inima pe un drum drept si la final sta un bec aprins... queen ella | |
= Ioana Florea | Mahmoud Djamal [01.Jun.07 11:46] |
Aceste ape flămânde ce au erupt din palmele tale aleargă spre mine ragind mă sfâșie topindu-mă-n salivă purtându-mă curg în sângele tău îmbrățișându-ți fiecare fior. Djamal | |
= what are you waiting for? | Teodorescu Cristina Oana Daciana [01.Jun.07 12:03] |
e sigur aproape dimineață și am auzit foșnetul mătăsii rupte bucăți, bucățele iar în întuneric este mult mai ușor să pari umană... închide ochii chiar dacă becul este aprins | |
= becul meu aprins.. mahmoud si cristina | Ioana Florea [01.Jun.07 13:28] |
djamal, frumoase versurile tale, ma cuprind fiorii, si prezenta ta aici imi inchide usor pleoapele spre muzica. cristina, o parere de om, sunt o idee de fantoma luminata de becul aprins, pe care il simt si in intuneric. va mai astept.. queen ella | |