= forest girl | Alice Drogoreanu [13.May.07 18:10] |
eu o iau invers contează faptul că ioana are o casă veche în centru cu o gradină micuță tivită cu imortalis e o chestie la fel de fără importanță pentru restul lumii ca și bricheta bonus sau poemele noastre de pe aici valoarea ei ține de altceva de propriul gust de ochii cu_care privim viața îmi place copilăria pe care o pui în vorbele tale are un farmec aparte | |
= parere | Iacob Anghelovici [13.May.07 19:13] |
Excelent, Laura. Progresezi in luni cat altii in ani. O maturitate a scriiturii cu ghidusii secrete si priviri copilaresti grave asupra haosului mundan, si toate acestea cad bine pe tine. :) | |
= Mortal! | Nicolae Popa [13.May.07 20:57] |
"te iubesc pentru că ești mereu singură pentru că nu ai copii și câinele tău are acum o cușcă pe locul unde altcândva era un leagăn" Dumnezule, cîte se pot spune prin poezie! O primăvară primăvăratică în continuare! | |
+ if everyone cared | medeea iancu [13.May.07 22:11] |
am ieșit pe terasă nelu îmi veghea tăcerea întinsă pe 2 scaune ascutam looptroop am observat trei stele din carul mare credeam că în oraș cerul e înghițit de lăcomie eram atât de beată și nelu tăcea eu îmi ziceam oamenii bogați sunt foarte nefericiți mă exasperau convorbirile lor despre autorizații la primărie mi-am luat lm roșu și uite ce brichetă faină am primit dar nu contează nimic nici faptul că ioana are o casă veche în centru cu o gradină micuță tivită cu imortalis nici măcar asta ma faci sa plang. exlcuzând acest aspect, lasă-mă să-ți spun că ai reușit să scoți la iveală un discurs poetic voluptuos și aproape perfect. laura, punerea ta ca personaj în acest poem desface sensurile existenței. originea unui lucur este esența lui. tu ești esența poemului tău. mulțumesc din suflet, < a href="http://www.youtube.com/v/M-QfLJbEN3k">imortalis | |
= sorry | medeea iancu [13.May.07 22:12] |
< a href="http://www.youtube.com/v/M-QfLJbEN3k">imortalis | |
= despre o inițiere în melancolie | silviu viorel păcală [13.May.07 22:13] |
decepționată de grava decadență a vremurilor, haina melanholiei lascivă îmbracă mansarde și eros ascetic | |
= mi se pare remarcabil | laurentiu enache [14.May.07 12:06] |
cum silviu reuseste sa fie ambiguu si atunci cand trebuie sa explice vanzatoarei ca doreste o paine si niste oua :) laura, fii atenta: 1. daca incepeai fara "te iubesc" [deja dezvalui motivul textului si nu ma mai motivezi sa descopar ce care unde si cum] si il plasai undeva pe la sfarsit era ok. apoi, ultima strofa este offtopic, de la nelu veghind tacerea [constructie in realitate fatidica:P] pana la destainuirea lm-ului rosu. dar ce imi place la tine, atunci cand scrii, e ca reusesti sa pastrezi discursul credibil, ceea ce e mare lucru, crede-ma. si tu chiar esti o poeta, spre deosebire. doar ca mai ai de asteptat putin si cel mai important e sa ai rabdare | |
= choux răspunde | Laura Irina Cozma [14.May.07 13:35] |
wondergirl, cozma racoare inima ta ar fi vrut să zică ceva din păcate e foarte obosit(ă) epuizată coux cred că da ai dreptate și m-a bucurat tare că m-ai descoperit :) (acum suntem chit, știi ca pe deviantart eu sau mă rog nu mai știu cum era) Anghel m-am chinuit tare până s-ajung aici (vorbesc de parcă acum ar aș fi hahahah) da era enervant când nu te puteai exprima cum ai fi vrut mă simt mult mai bine așa da să știi no aștept să intru în manuale în următoarele câteva luni Nicolae, sunt o căpriță veritabilă (nu întâmplător mă chamă Irina) (aici e paradoxul întregii mele existențe choux și căpriță au meme temps) nu mai ești supărat pe mine brăți! mortal! deea, of cuvintele naibii ce mă enervează cred că și tu ai fi iubit-o pe ioana în mai puțin de 5 minute de când am făcut cunoștință i-am spus că mi-e foarte dragă face parte din categoria aceea de oameni pe care îi iubești chiar înainte de a ști ceva despre ei ea râdea dar simțeam că e mereu departe, în altă parte mulțumesc pentru Nickleback se potrivește cu poezia :) m-am întrebat dacă e bine ori rău c-am scris-o știi ca nu suport să te știu plângând dar poate că suferința asta ne face să ne simțim vii habar n-am Silviu, nu știu exact dacă era melancolie ori tristețe Ionuț, uite cum ai reușit să te convingi singur că nu mă gândesc la tine (bine, cu ex cepția cazurilor în care poeziile îți sunt dedicate) atunci când scriu știu ce spui și ai dreptate dar în mare parte poeziile mele sunt explozii am și observat că încep mai tot timpul cu un ton ridicat și puternic dar descendent așa e la mine așa funcționez eu iar ultima strofă of și eu am simțit-o scârțiind amalgamul de verbe și de timpuri (mădă mi-a sugerat să renunț la mai mult ca perfect și așa am făcut) deci la formă putea ieși mai bine dar are rolul ei strofa asta e de fapt prezentul poeziei și legătura cu întreaga poveste a ioanei cu toate că nu știu cât de evident e dar nici nu trebuie poetă? știi că râd. mulțumesc oricum ps- o să iau 10 la matematici financiare. am știut de 10! :D aștept felicitări anticipate | |