| = Semn???? | Mahmoud Djamal [30.Jan.07 03:42] |
| Ce se întâmplă cu afișările vă rog???? Cu respect Djamal | |
| = versuri adevărate, profunde | Elena Munteanu [30.Jan.07 06:14] |
| Mahmoud, demersul tău poetic a ajuns la spiritul meu. "Trebuia descătușat câinele"... Adevăr grăiești! Atenție la o greșeală de redactare în penultimul vers. Corectează așadar "ruginetele". Ingada. | |
| = erată - scuze | Elena Munteanu [30.Jan.07 07:28] |
| Greșeala este în antepenultimul vers. | |
| = Elena Munteanu | Mahmoud Djamal [30.Jan.07 10:57] |
| Elena Munteanu, îți mulțumesc de trecere și pentru comentariu. Am corectat mulțumesc frumos pt atenționare. Te mai aștept Cu respect Djamal | |
| = lirism elegiac | Amalia Cretu [01.Feb.07 20:06] |
| De un lirism elegiac, evident generat de o stare de sufleteasca reala, poemul "Lacrimi ruginite" marcheaza o imbinare intre doua planuri: .planul naturii, ce are pondere maxima in primele sase versuri, si .planul sentimental, redat, cu deosebire, in ultimele patru versuri. Momentul evocarii fiintei dragi, disparute, este cel mai dramatic fragment al poemei: "era printre cei mai alesi ai pamantului", fiinta nobila si indragita de poet dar, moartea nu alege; si iata, cat de: "infidel este acest suflet care-si paraseste trupul" si se risipeste, generand "lacrimi". Atasamentul fata de cel plecat dintre cei vii este evident, insa, pe "obrajii de tinichea" zambetul "ironic si mort" pare a mai lasa un loc...amintirii. Gasesc aici, in poema lui Djamal M., coordonatele unei melancolii neprefactuta si neinfrigurata de patima, prin urmare cu atat mai datatoare de emotie artistica. In creatia poetului, "Lacrimi ruginite", tarzie si singulara elegie, poate ocupa un loc important prin simboluri, stil si versificatie. aprecieri, amalia | |
| = Amalia Cretu | Mahmoud Djamal [01.Feb.07 21:26] |
| Amalia Cretu iti multumesc de trecere si comentariu. Ma bucura nespus de mult aprecierea ta. Te mai astept Cu respect Djamal | |